luni, 7 februarie 2011

Alicanta - Jacques Prevert


O portocală pe masă

Rochia ta pe podele
Şi tu în pernele mele
Clipă dulce pe-o clipă
Prospeţimea nopţii fără stele
Căldura vieţii mele.





Giovanni Maria da Crema - Recercare XV

14 comentarii:

  1. portocala, rochie, perdele - dragoste... hmmm... ce simpla si complexa e poezia

    RăspundețiȘtergere
  2. Ihiiii...da,da...sigur ca da...e rosie situatia:)

    RăspundețiȘtergere
  3. tu26dor :...ce simpla dar si complexa e dragostea...

    RăspundețiȘtergere
  4. Superb!
    :)

    Aseară mă "lovise" şi pe mine versificarea şi...
    Acum râd. Aşa se întâmplă când nu-mi cunosc lungul nasului!
    Cre'că m-apuc de tricotat. Poate mai am o şansă.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Blue Freedom : tricotezi frumoase cuvinte asa ca...:)
    iubesc aceasta micuta poezie a lui JP...exprima atat de armonios dragoste,senzualitate,caldura...fericirea de a iubi si de a fi iubit...

    RăspundețiȘtergere
  6. Tu eşti un om bun şi generos. Mulţumesc.
    :)
    Da, tricotez frumos! Lâna. (Cred...)
    Când voi termina prima pereche de şosete o să mă laud cu ele.
    :))))
    Glumesc.


    Dar ai dreptate, poezia e superbă!
    Realitatea lasă de dorit, însă arta compensează. Doar de asta s-a născut, nu?!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Blue Freedom : multumesc Blue...ma rasfeti :)
    eu sunt definitiv neindemanatica...am vrut o data sa tricotez un fular...am reusit sa fac doar o bentita :))

    da...arta ne sugereaza cum ar putea fi realitatea...totusi...fictiunea ne salveaza de depresii si da o sansa iluziilor frumoase :)

    RăspundețiȘtergere
  8. E bună şi bentiţa! Şi, apoi, îndemânarea se dezvoltă prin exerciţiu. Deci, nimic nu e pierdut.
    :)

    Ştii, cred că tu eşti una din puţinele persoane care mai acordă credit acestei metode. Cea care presupune sprijinirea psihicului pe cârja imaginarului.
    Pe mine, amicii m-au bumbăcit de-a dreptul ca să ies din imaginaţie şi să trăiesc...ce??!! CEEEEEE să trăiesc?? Banalul, mediocrul de fiecare zi?? Păi, o fac oricum!
    Au ajuns să-mi critice cu vehemenţă până şi acest ultim refugiu, ultimul dintre locurile unde mă reechilibram.
    Iată motivul pentru care încă scriu, dar interzic comentariile. Cine doreşte să citească, poate s-o facă. Însă am obosit să aud atâtea critici, toate faţă de retragerea în imaginar şi prea puţin faţă de inabilităţile mele eseistice.

    RăspundețiȘtergere
  9. Blue Freedom : Blue...permite-mi sa-ti spun ceva...
    am asistat la dialogul pe care l-ai avut pe blogul lui Lori...
    nu am intervenit pentru ca nu sunt genul virulent in discutii...
    fiecare om are dreptul sa-si exprime parerea si o face in felul lui...nu putem multumi pe toata lumea...nu ne putem multumi nici macar pe noi...
    daca aceasta "cârja a imaginarului" este sprijinul de care ai nevoie foloseste-o chiar daca asta iti aduce critici...
    stii cum e...pentru unul floricica albastra din iarba e o bucurie pentru altul inseamna ca iar au aparut buruienile...
    asa ca...impleteste cuvinte linistita si ignora acordul sau dezacordul celor din jur...
    dar daca ok-ul lor e atat de important pentru tine...atunci asculta-i...
    dar nu mai cauta acceptare si intelegere...nu ai cum sa le obtii 100%....
    si andrei si alessia sunt sigura ca te iubesc...de doare...de aceea si se omoara cu firea...altfel...ai fi doar un alt nume in blogrolul lor si nimic altceva....
    asa ca...impleteste linistita :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Pandora, sunt de acord cu tine. Dar mă întreb mereu: de ce cu tine pot discuta aşa şi cu ei nu?
    Oare tu mă iubeşti mai puţin?
    Că uite, de la tine înţeleg simplu şi fără să mă doară atunci când îţi spui părerea.
    Eu asta nu pot să pricep, pe bune!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Blue Freedom : nu Blue...nu eu te iubesc mai putin...tu ii iubesti pe ei mai mult...de asta doare :)

    RăspundețiȘtergere
  12. :)
    Mda. Probabil că ai dreptate.
    Respectele mele, Pandora!
    Te-mbrăţişez şi mulţumesc pentru acest dialog.

    RăspundețiȘtergere
  13. Blue Freedom: esti un suflet cald Blue...te imbratisez la randul meu :)
    si te mai astept...cand ai chef de tricotat...simple cuvinte :)

    RăspundețiȘtergere