duminică, 29 mai 2011

Iubiri in umbra istoriei - Ovidiu si Corinna



Motivele pentru care a fost exilat autorul Ars amatoria sunt până astăzi învăluite de mister. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. Marele poet roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso), s-a născut la Sulmona la 20 martie 43 î.e.n. Prenumele său Naso îi vine de la nasul său proeminent. A văzut lumina zilei la numai un an după asasinarea lui Iulius Cezar şi era adolescent atunci când August, în plină glorie, a transformat Republica romană în Imperiu. Tânărul aristocrat bogat şi foarte talentat, era mare amator de femei, de dragoste şi de sex. De fapt, era perfect integrat în lumea libertină a Romei antice. S-a căsătorit la 16 ani cu o adolescentă. La vârsta de 23 ani, în opera „Iubirile”, face portretul Corinnei, amantă senzuală şi infidelă. Iar romanii au fost pur şi simplu entuziaşti. Admiratorii lui îi scriau pe zidurile Cetăţii Eterne. Ovidiu a avut un succes enorm, ceea ce l-a determinat pe August de a promulga legile sale moralizatoare. Cine era Corinna?Conform versiunii celei mai seducătoare, ar fi vorba de Iulia, fiica orgolioasă a lui August, dar există multe semne de întrebare. În orice caz, Corina iluminează versurile incandescente ale poemului lui Ovidiu. Corinna este puţin mai în vârstă decât Ovidiu, căsătorită cu un bărbat mai bătrân şi-i înşală pe amândoi cu o mare nonşalanţă. Înainte de a împlini 20 de ani, ea a devenit amanta unui bărbat care a făcut-o să cunoască primul orgasm. După aceea, era supărată de fiecare dată când acesta nu mai putea să o facă să juiseze. În fine, era îndrăgostită de tânărul său amant, poetul Ovidiu, care o venera şi îi suporta capriciile. Corinna îl ameninţa, îl ţinea pe jar, se distra cu el, se certau des, îl minţea, era o femeie periculoasă şi sigură de sine, era plină de pasiune amoroasă nu numai cu el, ci cu întreaga elită romană, ceea ce-l deranja imens pe Ovidiu. În special la banchetele oficiale, unde îi plăcea să se dea în spectacol. Dar ea inventa şi mici stratageme meschine: juca rolul soţiei respectabile, îi trimitea mesaje secrete, era arzătoare când trebuia şi-i şoptea la ureche, în timpul petrecerilor, vorbe dulci şi măgulitoare pentru orice bărbat, sau se deda preliminariilor în public, până ce ajungea la juisare. Remarcile lui Ovidiu o făceau la rândul său, să fie plină de gelozie. Poetul nu suporta ideea că soţul ei se culca cu această femeie fantastică şi răpitoare. El nu ezită de a descrie fiecare detaliu al anatomiei ei, care îl vrăjea. Era în extaz... În anul 2 î.e.n., August şi-a judecat fiica pentru adulter şi a condamnat-o la exil. Un deceniu mai târziu, pentru acelaşi motiv, August l-a exilat pe Ovidiu pentru că incita la adulter. L-a exilat în provincia Dacia, la Tomis (Constanţa), unde poetul roman şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. Poetul şi-a petrecut ultimii zece ani din viaţa sa la malul Mării Negre (Pontus Euxin) pledându-şi cauza şi implorându-l pe August de a reveni la Roma, dar cu împăratul nu se putea trata acest subiect închis şi Ovidiu a murit în exil cu o mare durere în suflet. Corinna a fost şocată, ca majoritatea oamenilor pe care îi frecventa. Dar ea a continuat să-şi trăiască viaţa aşa cum ştia cel mai bine, în plăcerile momentului, refuzând să aibă copii şi mândră de frumuseţea sa. La malul Mării Negre, Ovidiu a scris Ponticele şi Tristia, precum şi câteva pamflete despre tracii care trăiau în jurul Tomisului. După moartea lui, familia i-a putut repatria corpul. „Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent, O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată, Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”. sursa: e-istorie.ro

14 comentarii:

  1. Frumos, frumos și trist...
    Ieri a fost o zi frumoasă și am fost la pescuit. Codul este mai prezent ca oricând. Azi am făcut file de cod și l-am preparat la cuptor cu cartofi și lămâie. Cum s-o numi Marea Norvegiei în latină? :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumoasă poveste de iubire, cu de toate. Cred că ar fi un scenariu de telenovele deosebit. De asemenea m-a impresionat gestul lui Augustus de a-și exila propriul copil. Dacă s-ar putea ca și conducătorii de acum să ia astfel de decizii benefice, adică să pună interesul propriu mai jos de interesul țării am trăii într-o lume mai bună.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumoasă,mulțumesc..
    O săptămână cât mai plăcută!
    Te sărut draga mea!

    RăspundețiȘtergere
  4. Lorian: dragostea si placerea au frumusetea lor care de cele mai multe ori se implateste cu placerea...
    nu prea ma omor dupa peste...dar recunosc ca mi-ai facut pofta povestindu-mi asa pe scurt cum l-ai preparat la cuptor :))

    RăspundețiȘtergere
  5. ELENA: o zi usoara si o saptamana frumoasa iti doresc la randul...pup dulce si ma bucur ca si tie iti plac povestile :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Zodrac: iubirea este irationala....si pentru ca nu poate fi controlata aduce de cele mai multe ori suferinta...incercarea lui Augustus de a controla moravurile era laudabila dar...:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pt Zodrac, nu vad unde a pus Augustus interesele Romei in fata cand a exilat-o pe fisa, dauna politicii faptul ca ei ii place sa si-o traga. Cred ca mai degraba a fost ranit orgoliul sau, ca toti isi bagau scula in progenitura sa. Pandhora frumoasa poveste.

    RăspundețiȘtergere
  8. Mircea: in Roma antica placerea a atins un rafinament in care indecenta era considerata de un minunat bun-gust...incestul ca notiune nu exista...exista ideea de a pastra "calitatile sangelui"...
    imi pare bine ca nu sunt singura care iubeste povestile :)
    multumesc Mircea :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Ovidius ar trebui să intre în manualele de Limba şi Literatura Română ca poet naţional.
    Povestea în mare parte este adevărată, numai că noi apreciem partea literară, căci exista încă de pe atunci aşa numita "latina vulgata" în care poemele lui Ovidiu ar ruşina astăzi pe multe profesioniste în ale sexului.

    Augustus nu a făcut decât să-l urmeze pe Platon şi să alunge poetul din cetate. Avea destulă treabă cu reorganizarea vastului său imperiu, « l-a bâzâit o muscă şi a alungat-o! »

    Îndelung a cerut Ovidius revocarea ordinului imperial, pe vremea aceea se vorbea numai de "vocaţie".

    :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Scorchfield : Ovidiu a suferit departe de lumea civilizata...poate a innegrit realitatile de la noi dar in mod sigur a dus lipsa placerilor rafinate cu care era obisnuit...
    nu era rusinos sa traiesti intens placerea la vremea aceea...era mai dgraba un scop in sine...

    RăspundețiȘtergere
  11. Iubire şi iar iubire...ce lume agitată...si ce subiect neistovit.

    RăspundețiȘtergere
  12. dmd: nu putem fara ea...si este bine asa :)

    RăspundețiȘtergere