duminică, 19 august 2012

Parfumul strazilor


Exista o strada in Bucuresti,strada al carei parfum mi-am dorit foarte tare sa-l regasesc…
Este vorba de strada Antim…da, chiar strada Antim din romanul lui G.Calinescu “Enigma Otiliei”…
Citind cartea in adolescenta ardeam de nerabdare sa-mi port pasii pe strada unde Felix si Otilia si-au tesut povestea lor de dragoste, lucru pe care l-am si facut, din pacate, doar o singura data…
Curtea Bisericii Antim inca era plina de copaci batrani, strada si casele ei erau atinse de trecerea timpului, acea zona a orasului era atat de linistita incat aveai impresia ca “nu sta nimeni aici” dupa cum spunea Mos Costache, unul dintre personajele romanlui…
Regret si acum ca nu am revenit pe Antim…acum strada este aproape disparuta, biserica Antim a fost mutata pentru a face loc Pietei Constitutiei si Palatului Parlamentului …un colos care pe mine nu ma impresioneaza…
As fi preferat ca acea zona sa fie refacuta, casele restaurate si prezentul sa aiba parfumul timpului trecut…parfumul unei paduri verzi si fosnitoare, parfumul strazii Antim din imaginatia mea…

"Strada era pustie şi întunecată şi, în ciuda verii, în urma unor ploi generale, răcoroasă şi foşnitoare ca o pădure. într-adevăr, toate curţile şi mai ales ograda bisericii erau pline de copaci bătrâni, ca de altfel îndeobşte curţile marelui sat ce era atunci Capitala. Strada era pustie şi lumea părea adormită, fiindcă lămpile de prin case erau stinse sau ascunse în mari globuri de sticlă mată, ca să nu dea căldură. în această obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nici o casă nu era prea înaltă şi aproape nici una nu avea cat superior. însă varietatea cea mai neprevăzută a arhitecturii (operă îndeobşte a zidarilor italieni), mărimea neobişnuită a ferestrelor, în raport cu forma scundă a clădirilor, ciubucăria, ridiculă prin grandoare, amestecul de frontoane greceşti şi chiar ogive, făcute însă din var şi lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, şi uscăciunea, care umfla lemnăria, făceau din strada bucureşteană o caricatură în moloz a unei străzi italice."(G.Calinescu-Enigma Otiliei)

foto:  Arh.Dan Vartanian (1982)

Inscrisa in categoria Poveste parfumată între bloggeri 

34 de comentarii:

  1. Mergi în spatele clădirilor de la Ministerul Justiției și rătăcește pe străzi; ai să găsești case ca cea din imagine...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce surpriza ne-ai facut! Uraaaaa! Pandora a scris despre parfumul unei strazi, dar ce strada si ce parfuuuuum!
    Superb ca ai facut legatura între Bucurestiul real si unul din cele mai îndragite romane ale fiecarui adolescent! Ah, ce frumos este surprins acest parfum...
    Ma bucur mult sa citesc acest articol!

    PS: M-as fi bucurat sa citesc si despre parfumul strazii Mantuleasa ;)

    Te pup si-ti doresc o noapte linistita si un start bun în saptamâna ce urmeaza :-*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. draga mea draga...multumesc :)
      mi-as fi dorit sa fie putin mai elaborat dar...

      asa cum ii spuneam si azi Mirelei pe blogul ei,citindu-va regret de fiecare data ca nu am timp sa ma alatur voua...
      in seara asta,chiar daca sunt inca foarte obosita dupa ziua lunga de ieri (am ajuns la 10 seara acasa-job-ul asta ma omoara) nu am mai rezistat :)
      strada Antim e vechea mea dragoste,strada Mantuleasa este o alta dragoaste...voi reveni si la ea intr-o alta postare :)

      o noapte frumoasa iti doresc la randul meu cu tot dragul >:D<

      Ștergere
  3. Ştiu bine strada. Lângă biserică (acolo unde a fost iniţial) era una din intrările într-o şcoală generală (cealaltă era pe Emigrantului, puteai să ajungi ori pe Vânători, ori spre Bucur). Şcoala a fost rasă odată cu aproape tot cartierul.
    Pe partea cealaltă, puteai ajunge în Bateriilor.
    Uite că mi-ai adus aminte de nişte vremuri...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sper ca frumoase...
      am citit despre scoala aceea...era o cladire deosebit de frumoasa,am vazut fotografia ei in "Bucurestii noi si vechi"

      Ștergere
  4. ce strada si ce parfum! are dreptate Carmen!
    dar uite ca dnul Fudulu ti-a intins o mana! acum tu doar trebuie sa ratacesti pentru a redescoperi acel parfum. :)
    te pop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asa e el...apare intotdeuna cand ai nevoie si mai ales stie atat de multe :)
      pup si eu geanina :*

      Ștergere
  5. Stii, am deja o lista cu strazile si locurile pe care le-ai pomenit...Si tare as vrea sa te invit, cand oi veni in Bucuresti, sa mergem sa le revedem impreuna...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi-ar face cu adevarat placere Vera...sunt sigura ca lista se va mari intre timp :)

      Ștergere
  6. Am venit in vizita si am avut o surpriza. Am intrat direct pe blog si cand am vazut titlul ...wow! Mi-am sat seama ca desi nu fusese nicio vorba...s-a intamplat!
    Am intrat si la Mirela, sa verific. Asa era :)
    Da, ai dreptate, vechile strazi pline de parfumul unui Bucuresti care, din pacate, dispare, incet-incet...aceste strazi vor ramane mereu un motiv de nostalgie. Pentru multi dintre noi. Pentru cei carora le pasa de trecut, caci sunt oameni care trec pe langa o casa ce poarta pe umerii ei mai mult de un secol...si ei nu observa...si nu ii intereseaza.
    Frumoasa aducere-aminte!
    O saptamana buna si plina de bucurii sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ca si tema propusa de tine si cea de sambata sunt dragi mie doar ca saptamana trecuta nu am reusit sa ma adun dar m-am bucurat de postarile voastre :)
      adevarat,aceste strazi au farmec doar pentru cei care nu considera trecutul ceva invechit...
      este o mare diferenta intre o casa peste care a trecut timpul dar inca i se mai observa "caracterul" si o darapanatura...
      o saptamana frumoasa iti doresc la randul meu,multumesc!

      Ștergere
  7. Imi inchipui ca odata ce ti-ai imaginat totul pana la cel mai mic detaliu, era oarecum inevitabil sa nu te poarte pasii pe acolo macar o singura data ... foarte frumoase gandurile tale si o idee minunata de a vizita o strada "din poveste" ... daca voi avea ocazia voi adopta si eu acest "comportament" :)))

    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sper ca o vei face :)
      e aproape ca o intoarcere in timp...ochii vad...mintea face restul :)
      frumoasa sa-ti fie si tie ziua,multumesc! :)

      Ștergere
  8. Toate orasele vechi ale lumii au o zona moderna si una medievala, unde se pastreaza parfumul vietii de altadata. Dar noua ne este mai usor sa daramam, sa distrugem tot ce este pretios.
    Imi place referirea ta la Felix si Otilia, imi place modul in care i-ai inclus in poveste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi-as dori si eu exact ce ai spus tu...sa existe bine conservata zona veche a orasului,a oraselor de fapt..
      ma bucur ca ti-a placut ce am scris vienela :)

      Ștergere
  9. Dupa ce am citit si recitit frumoasa evocare si urita realitate m-am gindit la strazile si stradutele Clujului vechi.Carei strazi i-as putea dedica un atit de frumos articol si nu m-am putut hotari.
    Mi-a fost drag intotdeauna Clujul si m-am bucurat de fiecare strada sau straduta a lui,fiecare cu particularitatile ei,fiecare cu o posibila poveste a ei.
    Vorbesc in special de orasul vechi,desi si cartierele noi au fiecare povestea proprie.
    Multumesc pentru povestea strazii Antim!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am fost mereu pe fuga cand am trecut prin Cluj dar imi doresc ca data viitoare sa raman mai mult si sa "scormonesc" orasul :)
      ma bucur ca ai simtit farmecul strazii Antim :)

      Ștergere
  10. Îmi plac străzile cu case vechi, înalte și cu copaci bătrâni, din București. În jurul bisericii părintelui Galeriu, dacă nu mă-nșel, erau odată astfel de străzi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acest "a fost odata " este tare dureros uneori...

      Ștergere
  11. da...pacat de faptul ca nu stim sa pastram ce avem !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mai mult decat pacat...mi se pare de-a dreptul criminal...

      Ștergere
  12. Din poveste in poveste, plimbandu-ma agale pe strazi parfumate am ajuns... pe strada Antim! Si m-a izbit in plin parfumul anilor de liceu! Atunci am citit romanul si numai pentru ca aveam doi colegi - un el si o ea - carora unii le spuneau "Felix si Otilia" iar lui ii spuneau "Felixul Otiliei" - si am crezut ca Felix e... un caine! Nu rade, te rog! :)) Nu prea citeam romane de dragoste... imi placeau cele politiste si "de spionaj"... Ei, si citind... chiar m-a transpus scriitorul in lumea Otiliei! Mi-a placut romanul dar... m-a dezamagit finalul... Ceva de genul: "stiam eu de ce nu citesc romane de dragoste" - in mintea mea povestile de dragoste au happy end! Intotdeauna! Iar finalul romanului Enigma Otiliei" nu mi s-a parut unul fericit... :(

    Am locuit aproape un an in Bucuresti - si eram responsabila cu timpul liber - dar nu mi-a dat prin minte sa caut strazile despre care am citit in diferite romane...

    O saptamana frumoasa iti doresc si... usoara - ma refer in primul rand la... munca! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce mult imi place ideea "Felixul Otiliei" :)
      finalul...da...poate nu a fost fericit dar in mod sigur el a reprezentata realitatea acelor vremi si cred ca nu doar a acelor vremi :)

      multumesc aveam nevoie de incurajari :))
      o saptamana cu spor iti doresc la randul meu! :)

      Ștergere
  13. Eram atât de absorbită să răspund și eu (în sfârșit!) comentariilor, încât nu m-am mai uitat în tabel și duminică! Doamne, dar ce bucurie s-o găsesc…să ajung azi la această uimitoare Poveste parfumată, și îți spun și de ce. Ador romanul lu Călinescu. Știu că Otilia era blondă, dar eu, după vizionarea filmului Felix și Otilia, am început să mi-o imaginez exclusiv ca pe Julieta Szoni: frumoasă și brunetă. Și...și s-o asociez cu un puternic parfum de violete, combinat cu patchouli! Strada Antim, pe care atât de bine ai prezentat-o aici, în roman îmi miroase ușor a mucegai, igrasie, vechi dar și a verdeață din grădinile unde totul creștea la întâmplare! E atâta parfum în Enigma Otiliei, încât te felicit pentru tema aleasă. Și îmi cer scuze cu mare întârziere, dar sunt sinceră: nu am văzut tabelul. Îți scriu și un mail. Mulțumesc pentru lectură, dragă Pandhoraa! O săptămână numai bună! :)

    RăspundețiȘtergere
  14. oricat de obosita eram aseara nu am rezistat acestei teme cu adevarat minunate...
    "Parfumul Strazilor" m-a dus cu gandul la aceasta srada din Bucuresti de care m-am indragostit fara sa o vad...
    vazand-o,am strabatut-o cu ochii mintii intorcandu-ma in acele vremi...
    ma bucur ca ai simtit si tu parfumul acestui roman si mai mult de atat ma bucur ca l-ai regasit in randurile mele :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Am venit adusa de miresmele unui parfum drag mie, cel al adolescentei si al strazii din romanul lui Calinescu ce m-a facut sa visez... M-am bucurat mult sa-ti citesc povestea... Bucurestiul are farmecul lui...
    Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucura trecerea ta prin Bucurestiul amintirilor mele :)
      te imbratisez si eu >:D<

      Ștergere
  16. Atat de mult timp in urma am citit cartea,ca nici nu-mi mai amintesc mare lucru.As reciti-o acum,daca as avea de unde... mai ales ca descrierea ta tare mi-a retrezit interesul ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. o gasesti pe internet...si eu citesc aici carti pe care nu le mai am doar ca nu e acelasi lucru...
      nimic nu se compara cu parfumul unei carti,nu? :)

      Ștergere
  17. Minunat "Parfumul strazilor"... Multumesc Pandhora.
    Mai exista, inca, strazi cu acelasi parfum !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cu mult drag!
      si da,stiu...si sunt sigura ca tu le-ai desoperit...poate ni le vei arata vreodata in fotografiile tale...

      Ștergere
  18. Draga Pandora ! i-ti multumesc si eu ca cei de mai sus, pentru rindurile frumoase cu profunzimea unei istorii aproape seculara , de mai sus...
    Asa e !!, eu m-am nascut si crescut pe aceasta strada. Descierea este exacta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu iti multumesc pentru aprecieri :)
      esti cu adevarat norocos...

      Ștergere