joi, 31 mai 2012

"Ceea ce nu ne lipseste ne apartine..."

Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care conteaza !… Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc… 
Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: 
Ceea ce nu vedem ne vede. 
Ceea ce nu simtim ne simte. 
Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. 
Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. 
Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. 

Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit…

Octavian Paler

miercuri, 30 mai 2012

„De va porunci : danţul! /El îi cântă şi ia sfanţul"

Ştiţi că primele manele erau doar cântece pe versuri de dragoste iar lăutarii făceau „nopţi albe" pentru a-i distra pe bucureşteni şi acum 200 de ani?
În momentul în care folclorul de la sat a ajuns pe mâna lăutarilor profesionişti de la oraş, cântecele s-au transformat pentru că „mahalaua le-a impus anumite dorinţe, aspiraţii, sentimente. Au apărut jelerile, oftaturile, ahurile care au adus microintervalurile, sunetele netemperate, de esenţă orientală", ne explică muzicologul profesor universitar doctor Viorel Cosma.
Aşa apare în cultura lăutărească a Bucureştiului de altădată cântecul de lume, de mahala, cântecul orăşenesc, cântecul ţigănesc.
În secolele XVIII- XIX, flăcăii de curte le făceau declaraţii de amor iubitelor prin intermediul lăutarilor. Acestor confesiuni de dragoste li se alăturau desigur „un ah! şi un oh!" iar dacă versurile erau frumos unduite pe ritmul molcom, lăutarul era bine plătit şi înstărit cu „pungi de bani".
Anton Pann, exponentul cel mai strălucit al cântecelor de lume din perioada 1750-1850, scrie despre soarta „musicului" pentru care vorbele boierului care îl plătea erau literă de lege : „Nu mă defăimaţi pe mine,/Pân nu veţi critica bine,/Căci un Music lui nu-i cântă,/Ci celui ce îl descântă,/De-i zice : cântă de jale,/Face pe voile sale./De-i zice : de veselie,/El şi aceasta o ştie./De va porunci : danţul!/El îi cântă şi ia sfanţul".
Lăutarul trebuia să fie convingător în recitalurile sale, numai aşa boierul era împlinit, numai aşa iubita cădea pradă amorului!
Manelele conţineau texte de dragoste de multe ori imorale, care se bucurau de popularitate extraordinară prin mahalalele bucureştene. Aşadar, lăutarii cântau din suflet şi la cererea „fără perdea" acele cântece de lume deocheate răsunau în tot salonul.
„Produs muzical hibrid, maneaua a coexistat în repertoriul lăutăresc alături de folclorul mahalalei (cântecul de lume), de cântecul popular autohton, de melodiile de muzică de dans naţional (hora, sârba, bătuta etc.) şi universal (valsul, mazurca, polca, landlerul, cotilionul, galopul etc.)"
Ce este maneaua :
• Subspecie a cântecului popular de dragoste
• Piesă vocală de sorginte turco-persano-indiană
• A fost promovată în Ţările Române prin intermediul lăutarilor ţigani şi lăutarilor turci de serai (Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci) din perioada domniilor fanariote (sec. XVIII)
• Ulterior maneaua este preluată de către lăutarii autohtoni orăşeneşti din pragul sec. XIX, prelucrată şi adaptată textelor româneşti.


autor: Ionuţ Ungureanu
sursa: www.adevarul.ro

 

Miercurea fara cuvinte - Varatice




Ideea Wordless Wednesday apartine intre vis si realitate

luni, 28 mai 2012

Barbatii imbracati in rosu,un magnet pentru femei...

"Secretul" acestei culori constă în capacitatea ei de a-i face pe bărbaţi să pară mai puternici, susţine Andrew Elliot, profesor de psihologie la Universitatea Rochester, coordonatorul studiului, conform Mediafax.
"Am descoperit că femeile îi consideră pe bărbaţii îmbrăcaţi în roşu ca având un statut social mai înalt, capabili de a face bani şi de a urca mai repede pe scara socială. Această opinie despre statutul înalt în societate conduce către atracţie", a declarat Andrew Elliot.
O serie de studii anterioare au relevat faptul că femeile nu sunt conştiente de efectul acestei culori asupra lor.
Cercetătorii consideră că acest efect este produs de o combinaţie între factori culturali şi factori biologici.
În cazul unor specii de primate - mandril şi babuinul gelada -, culoarea roşie reprezintă un indicator al dominaţiei masculine, exprimată cu cea mai mare intensitate în cazul masculilor alfa. Femelele din aceste specii se împerechează mai des cu masculii alfa (comparativ cu ceilalţi), iar ei le oferă în schimbul favorurilor sexuale protecţie şi hrană.
"Atunci când o femeie vede culoarea roşie, aceasta poate să declanşeze un resort profund şi probabil de natură biologică. Se spune adeseori că şi în societatea umană bărbaţii se comportă precum animalele în ceea ce priveşte chestiunile de natură sexuală. Se pare că şi femeile se comportă precum animalele, potrivit aceloraşi principii", a adăugat coordonatorul studiului.
Cercetătorii de la Universitatea Rochester au analizat răspunsurile oferite de 288 de femei şi 25 de bărbaţi, fără studii superioare, după ce au privit fotografiile unor bărbaţi, în cadrul a şapte experimente diferite.
Participantele au fost rugate să clasifice fotografiile unor bărbaţi, încadrate de chenare roşii şi albe. Fotografiile încadrate de chenare roşii au obţinut în mod constant scoruri superioare la capitolul "atractivitate".
În cadrul altor experimente, cămaşa bărbatului din fotografie a fost colorată prin tehnici digitale în mai multe nuanţe, printre care şi roşu. Participanţii au clasificat fotografiile aceluiaşi bărbat, în funcţie de propriile lor opinii referitoare la statutul social şi la atractivitatea acestuia, precizând, totodată, dorinţa sau refuzul de a îl întâlni, săruta sau întreţine raporturi sexuale cu acesta.
În urma acestor teste, cercetătorii au ajuns la concluzia că "succesul" înregistrat de culoarea roşu se limitează la statutul social şi la caracterul romantic - bărbatul purtând cămaşă roşie a fost considerat mai puternic, mai atractiv şi mai dezirabil din punct de vedere sexual, însă cămaşa roşie nu l-a transformat într-o persoană mai plăcută, mai blândă sau mai sociabilă.
În plus, acest efect se aplică doar în cazul femeilor. Atunci când voluntarii bărbaţi au fost rugaţi să noteze nivelul de atractivitate al bărbatului din fotografie, culoarea nu a condus la o diferenţiere netă a răspunsurilor lor.



sursa: www.cancan.ro

Pink Monday - Somnorici


mai multe gasiti la karma police

vineri, 25 mai 2012

Aripioare de pui caramelizate

Ador aripioarele de pui caramelizate,usor crocante, bune doar de rontait...mmm....
Reteta mea este simpla si rapida...daca vreti sa o incercati sunteti invitatii mei...
Avem nevoie de :

- 20 de aripioare de pui
- 1/2 borcan de miere
- 1/4 sticla de sos de soia
- 2 linguri ulei de masline
- 2 linguri ketchup picant
- 3 catei de usturoi zdrobiti
- sare si piper dupa gust

Aripioarele de pui se pun intr-o oala in care apa a clocotit impreuna cu sarea si cateii de usturoi zdrobiti.
Se lasa 3-4 minute dupa care se scurg bine.Intr-un castron adanc se amesteca mierea,sosul de soia,uleiul de masline,ketchup-ul  picant,sarea si piperul.
Aceasta compozitie se toarna peste aripioarele de pui care se dau imediat la cuptor (incalzit in prealabil).
Sunt gata cand au acel aspect aramiu grozav de apetisant...mirosul este ucigator si pofta pe masura...jur! 
Se pot servi cu legume sau orez dar si cu sos de maioneza cu usturoi (eu asa le prefer).
Categoric se manaca cu mana.
Un pahar cu bere rece si putin amaruie desavarsete aceasta minune crocanta,dulce si picanta in acelasi timp...sa va urez pofta buna? :)




joi, 24 mai 2012

Ambasador - ieri si azi

Hotel Ambasador, declarat monument de arhitectură, a fost inaugurat la data de 4 mai 1939. După cel de-al Doilea Război Mondial a fost închis pentru aproximativ cinci ani, din 1949 până în 1954, când s-a redeschis şi a devenit unul dintre reperele Capitale.„Ambasador a fost construit între anii 1937 şi 1939 după un proiect al arhitectul Arghir Culina, care era şi coproprietar.
El deţinea hotelul împreună cu Constantin S. Mihăescu, proprietarul garajelor denumite Ciclop“, a spus istoricul Dan Falcan pentru Adevărul de Seară.
 Când a fost inaugurat, Hotelul Ambasador a fost descris de publicaţiile bucureştene ca fiind echipat cu cele mai performante instalaţii sanitare ale vremii, oferindu-le clienţilor un nivel de confort greu de egalat.



„Hotelul cu 300 de camere şi 300 de băi cu cea mai modernă instalaţie sanitară din Europa va fi deschil la 4 mai“, scriau ziarele la momentul respectiv.
Multe dintre documentele şi planurile păstrate arată faptul că destinaţia iniţială a clădirii lui Arghir Culina nu fusese aceea de hotel, ci de bloc de locuinţe cu spaţii comerciale la parter.
Hotelul dispune în prezent de 209 camere, dintre care 8 apartamente, 4 garsoniere, 41 de camere normale şi 156 de camere duble.
Restaurantul Ambasador, situat la primul etaj, oferă o diversitate de preparate din bucătăria româneasca dar şi internaţională.
Clădirea mai dispune şi de două săli de conferinţe, cu capacitatea de 15, respectiv 30 de locuri.

Faţada hotelului Ambasador este formată din două coloane enorme, simetrice, care dominau panorama de pe fostul bulevard Tache Ionescu, actualul Magheru.
Când a fost construit, era cea mai înaltă clădire din zonă, datorită celor 12 etaje ale sale. Dintre acestea, nivelele superioare sunt mai retrase, formând terase cu vedere către bulevard. Foarte apreciat în trecut, hotelul de trei stele a început să fie din ce în ce mai puţin solicitat, devenind astăzi un hotel de categoria a doua. (fragment)


autor: Dorin Irimia
sursa:  www.adevarul.ro





"Laila"- adapost pentru suflete cu blanita (5)



Sămbătă 26 mai 2012, orele 12 – 16, colectăm păpică pentru aproape 280 de căţei din adăpostul Laila, Bucureşti, dar si pentru incă alte căteva zeci de suflete necuvantătoare pe care le ajutăm să supravieţuiască.
Bobiţe şi conserve, vitamine şi castroane,toate sunt binevenite!


1 iunie 2012 pentru copiii orfani din Dobroteasa!

1.Obiectiv principal:Imbunătăţirea condiţiilor de viată a 6 copii orfani si pentru incă 4 copii fără posibilităţi materiale din comuna Dobroteasa.
2.Beneficiarii: 10 copilaşi, fete si baieţi cu varste cuprinse intre 2 si 14 ani;
Cateva hainuţe si jucării pot ajuta si aceste suflete in nevoie!
Vă aşteptăm in faţa parcului Tineretului,la bariera unde sunt parcate maşinile. Maşina căţeilor,Albişoara, o dacie pick-up carosata,va fi amplasată in parcarea din faţa intrării principale.(Gheorghe Şincai).
Mulţumim tuturor celor care ne-au ascultat şi sfătuit,care ne-au ajutat financiar şi moral,care au scris sau au vorbit pentru noi şi au transmis mai departe povestea noastră.Mentionăm că toată munca depusă este voluntariat in folosul exclusiv al sutelor de căţei din adăpost si nu beneficiem de nici un ajutor material din partea autorităţilor.
In numele lor, al celor fără grai, vă mulţumim nespus!
 
 Contact:
Adina     0721430848
Olimpia  0786738015
www.emaderomania.ro
office@emaderomania.ro
 
 „Animalele impart cu noi privilegiul de a avea suflet” - Pitagora

Lucian Avramescu - Pastreaza restul

bucura-te doamne cu ce ne-ai luat
si pastreaza-ti restul
maruntisul de junghiuri si scarlatine
si ne iarta noua fericirile nostre
precum si noi vom ierta
nenorocirile altora

luni, 21 mai 2012

Cum este gelozia explicata de experti?

Cercetarile pe tema geloziei au necesitat studierea rolului geloziei in societate si a relatiilor dintre membrii acesteia. In eseul sau, "Determinantii culturali ai geloziei", Ralph B. Hupka spune ca nici o societate nu ar putea evita amenintarea atunci cand se confrunta cu gelozia. Modelele sociale ale individului schimba doar situatiile in care gelozia apare.
O'Neill explica, de asemenea, faptul ca gelozia este in primul rand un raspuns invatat definit de o anumita societate. Daca gelozia este foarte rara in unele culturi, cum ar fi la eschimosi si este rar intalnita in tribul Toda din India, in timp ce este un fenomen general in alte tari, se poate spune ca gelozia nu este un raspuns comportamental antrenat.
Ca un fapt interesant, diferite reguli cu privire la sentimente de gelozie si a obiceiurile sexuale din diverse medii culturale sunt descrise mai jos. Gelozia este strans asociata cu obiceiurile sexuale ale unei anumite culturi si cum cele mai multe cercetari cu privire la aceste obieciuri nu discuta despre emotii, gelozie in special, este aproape imposibil de determinat ce situatii implica gelozia si cand obiceiurile si traditiile unui loc particular sunt luate in considerare, spune Lutz si White.
 - Pentru oamenii Shona din Zimbabwe, gelozia previne moartea copiilor.
- Tribul Toda din India: o persoana casatorita poate avea un amant, lucru ce nu provoaca gelozie, dar daca o femeie are o relatie cu un barbat din afara tribului ei, acest lucru constituie motiv de gelozie feroce.
- Spaniolii din Andaluzia cred ca gelozia sustine onoarea unui barbat in ochii comunitatii (Pitt-Rivers).
- In tribul Yanomama este mai important pentru un barbat sa ofere cadouri si sa arate ospitalitate amantului sotiei decat sa fie ingrijorat de infidelitatea ei (Harris).
- Tribul Bakongo din Africa are o regula care spune ca un barbat trebuie sa plateasca "chirie pentru utilizarea proprietatii/sotiei" sotului. Daca nu poate plati, trebuie sa lucreze pentru sot. Chiria depinde de durata relatiei si de valoarea sotiei, determinata de sot (Weeks).
- Tribul Plateau din Zimbabwe considera ca moarte unui copil sau a mamei in timpul nasterii este semn de adulter. In cazul in care mama sau copilul este pe moarte in timpul nasterii, acesteia i se cere numele amantului care, de asemenea este vinovat (Gouldsbury-Sheane).
- Membrii tribului Yao din Africa considera ca infidelitatea sotului inainte sau in timpul sarcinii poate provoca leziuni mamei sau copilului (White-Mullen).
- Doua cupluri din tribul Ammassalik din Groenlanda poate aranja schimbul de parteneri in cazul in care ambele cupluri convin. Este importanta realizarea ritualului "stingerea becurilor". Un barbat poate oricand sa permita unui alt barbat sa faca sex cu sotia lui, dar numai dupa ce a stins toate becurile din casa (Mead, Mirsky).
Dincolo de diferitele roluri ale geloziei intr-o societate (de exemplu, mentinerea copiilor in viata, onoarea barbatilor), exemplele mai sus mentionate arata, de asemenea, o atitudine diferita fata de monogamia si poligamia relatiilor sexuale.
Gelozia este, prin urmare, mai puternica in societatile care se bazeaza pe o forma monogama a casatoriei. K. Davis merge chiar mai departe spunand ca indivizii sunt incurajati de societate sa reactioneze la infidelitatea partenerului cu furie si pedeapsa, pentru ca astfel se pastreaza institutia casatoriei.

sursa:  www.sexgen.ro

Pink Monday - Tort de flori

La multi ani sarbatoritilor zilei de azi si o zi cat mai pink tuturor!

mai multe gasiti la karma police

O noapte in "Gradina cu suflete" a baronului Bellu - repostare din 15.05.2011

Pentru prima data Cimitirul Bellu a intrat in circuitul "Noaptea Muzeelor".
Am asteptat cu nerabdare sa treca de ora 20.00 ca sa pot merge in vizita la...cimitir...
L-am mai vazut primavara,iarna dar niciodata noaptea....
Nu am fost singura dornica de a se pierde pe aleile cimitirului...in grupuri mai mari sau mai mici vizitatorii se perindau prin fata monumentelor funerare...Citeam pe site-ul cimitirului Bellu ca aici se gasesc 20% din monumentele istorice ale Bucurestilor...
Pe masura ce se lasa seara mirosul florilor si al lumanarilor aprinse in siruri inca de la intrare a devenit mai puternic dar in perfecta concordanta cu recitalul de muzica clasica care se desfasura in fata capelei...
In spatele monumentelor se afla multe povesti....adevarate sau nu ele dau farmec trecutului si invaluie intr-o blanda tristete aceste capodopere peste care timpul trece...si pe langa care am trecut si noi...
Conform www.bellu.ro/istoric, până la jumătatea sec. XIX, bucureştenii îşi îngropau morţii în jurul bisericilor, existând însă şi 7-8 cimitire în afara oraşului, pentru populaţie şi pentru săraci.
Cum Bucureştiul a ţinut întotdeauna pasul cu noul, legiuitorii de atunci hotărăsc desfiinţarea vechilor cimitire de pe lângă bisericile centrale şi hotărăsc "Legiuirea pentru înmormântări afară din oraş" care apare în 1831. Abia în 1850 o comisie a Sfatului Orăşenesc discută concret crearea altor cimitire în afara oraşului, unul dintre ele fiind de pe uliţa Şerban-Vodă, unde era o mare grădină a baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministru al Cultelor şi Justiţiei, învecinată cu o moşie a Mănăstirii Văcăreşti, ce avea acolo trei mori de vânt. Acest teren este donat de baronul Bellu, Sfatului Orăşenesc, călugării de la Văcăreşti urmându-i exemplul.
La 26 noiembrie 1852, Sfatul Orăşenesc hotărăşte începerea lucrărilor pentru amenajarea cimitirului, iar în ianuarie 1853, arhitectul Alexandru Orescu întocmeşte planurile pentru construcţia unei capele pe locul vechii biserici a lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), cel care fusese căsătorit cu Irina, fata marelui Ban Văcărescu şi strănepoata lui Ienache Văcărescu, cel omorât de turci împreună cu domnul Constantin Brâncoveanu.
Pictorul Lecca zugrăveşte interiorul capelei, care a fost înzestrată cu obiecte de cult şi cele de trebuinţă. În toamna lui 1855 au început lucrările de amenajare a terenului, lucrări terminate în septembrie 1858, când cimitirul începe să funcţioneze legal. În 1859 guvernul trece hotărât la aplicarea legii, prin mutarea cimitirelor din oraş şi din jurul bisericilor afară din oraş, comunicând parohiilor "porunca" de interzicere a înmormântărilor în Capitală.

Aceasta ar fi pe scurt povestea trecutului prezent a celebrului cimitir Bellu din Bucuresti....
O sa inchei cu un epitaf care m-a impresionat profund...el apartine Sophie Mavrodin moarta la varsta de 28 de ani...

Nu de moarte mă cutremur,
Ci de veşnicia ei şi teama de a nu vă mai putea vedea.
Sophia Mavrodin
1877 – 1905

duminică, 20 mai 2012

Life in Pictures - Ion Mincu

Anul acesta este centenarul Ion Mincu iar Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale împreună cu Asociaţia Română pentru Educaţie, Cultură şi Normalitate şi-au propus să ridice un bust arhitectului Ion Mincu la Şcoala Centrală, un gest necesar de preţuire pentru fondatorul stilului arhitectural neoromânesc. Arhitectul Ion Mincu nu are niciun monument public în România, în pofida contribuţiei majore adusă culturii naţionale şi înfăţişării oraşelor noastre. Ion Mincu a fost nu doar fondatorul stilului ci şi formatorul primei generaţii de arhitecţi ai stilului neoromânesc. Formator de stil şi de şcoală, Mincu este o personalitate culturală majoră a României şi merită să fie mai bine cunoscut. 

sursa: scoalacentrala.wordpress.com

mai multe gasiti la  Costin

sâmbătă, 19 mai 2012

Gradina OAR

In spatele librariei Carturesti pe straduta de langa Cinema Patria o sa gasiti fara sa cautati prea mult Gradina OAR si cand spun gradina, chiar despre un spatiu in care verdeata, florile si copacii batrani sunt la ele acasa, nici nu zici ca esti in Bucuresti pentru ca linistea te inconjoara de cum intri in gradina...
Numele provine de la Ordinul Arhitectilor Romani care isi are sediul in acelasi loc.
De altfel arhitectura isi face simtita prezenta in gradina in primul rand prin materialele folosite ca si decor...
Intimitatea este asigurata de separeuri al caror spatiu este delimitat de panouri foarte frumoase din marmura,granit sau lemn...mi-a placut mult aceasta idee, chiar  le-am atins pe cele din marmura pentru ca imi place mult acest material...
Ratanul din care sunt confectionate scaunele se potriveste foarte bine cu blaturile de sticla ale meselor dar si cu deschiderea spre iarba verde si copacii batrani pe care ii poti privi in timp ce bei o cafea, un suc sau un pahar cu vin...
Meniul cuprinde cateva sortimente de supe-creme, Quiche sau Cheesscake dar si bauturi.
Acestea sunt variate si la preturi care nu iti dau palpitatii...
Puteti bea o bere sau un ice tea, cocktail-uri alcoolice si non alcoolice, sampanie sau doar o cafea dar si aceasta "doar o cafea" o veti gasi in cateva sortimete demne de incercat...


Eu raman fidela ciocolatei calde si cea pe care am baut-o aici a fost groasa, dulce, cremoasa si cu o aroma proaspata de portocala absolut delicioasa.
Atmosfera este completata de muzica buna in surdina, expozitii de fotografie si din cand in cand de concerte de jazz sau piese de teatru...
Pe noi ne-a prins ploaia la OAR dar asta nu ne-a impiedicat sa ne simtim bine pentru ca terasa este acoperita cu prelate care s-au dovedit rezistente la ploaie...asa ca, nu aveti nici un motiv, indiferent de vreme sa nu va opriti putin din agitatia zilnica pentru cateva clipe de liniste in gradina OAR...

Enya - Fairytale

joi, 17 mai 2012

Gura si caracterul


O veche teorie ştiinţifică susţine că prin intermediul fizionomiei putem obţine informaţii despre caracterul unei persoane studiindu-i chipul.
Începem arătând modul în care ar trebui să arate, conform fizionomiştilor, o gură perfectă. Aceasta este mai aproape de nas decât de bărbie, iar buza de sus este o idee mai subţire decât buza de jos. Ambele buze sunt groase, bine proporţionate, iar linia dintre ele este uşor ondulată. Dinţii laţi sunt indiciul unei persoane care va trăi mult.
Astfel arată gura ideală, însă nu toţi respectăm aceste criterii. Ba chiar dimpotrivă. aşa că, mai jos, indicăm şi modul în care pot fi interpretate diferitele abateri posibile, de la această schemă, considerată fără cusur:
• gura care pare lipsită de buze, din cauza subţirimii acesteia, indică o persoană dură, care îşi urmăreşte propriile interese fără să ţin seama de sentimentele celorlalţi;
• dimpotrivă, buzele cărnoase indică un om deschis, sociabil, care ţine cont şi de ceea ce simt şi au de spus cei care i se află alături.
• când buzele sunt exagerat de cărnoase, putem vorbi despre senzualitate, dar şi despre lene. E vorba de modelul pe care încearcă să îl imite majoritatea vedetelor mondene de astăzi.
• o gură prea mare, în raport cu ochii, indică o persoană nu tocmai inteligentă. Dacă lungimea adunată a celor doi ochi e mai mică sau egală decât lungimea buzelor, se consideră că intelectul nu reprezintă deloc un atu al persoanei respective.
• la extrema opusă, o gură prea mică (de exemplu, de mărimea unui singur ochi), poate indica o persoană incapabilă să acţioneze;
• dinţii lungi indică slăbiciune şi timiditate;
• dinţii mici şi scurţi sunt semnul unei constituţii fizice fragile;
• strungăreaţa este considerată, în mod tradiţional, semn al unei moralităţi nu tocmai stricte. Persoanele respective sunt mai degrabă înclinate spre aventură.

Acestea sunt numai câteva elemente de fizionomie, care vă pot fi însă de mare folos, dacă doriţi să aflaţi ceva despre o persoană încă de la prima vedere, înainte chiar ca aceasta să apuce să deschidă… gura.

miercuri, 16 mai 2012

Reduceri la CFR si meciuri de fotbal...

...asa se promova turistic Bucurestiul in perioada interbelica...

Raluca Curteanu si Oana Balan ne spun :

Bucureştiul interbelic este oraşul de referinţă al sud-estului Europei, este Micul Paris. La Congresul Uniunii oraşelor din România, ţinut în toamna anului 1934 la Arad, Al.G. Donescu, primarul general al Capitalei lansa idea organizării unei serbări anuale a Bucureştilor.  Propunerea a prins viaţă şi din 1935 manifestările “Lunii Bucureştilor ” s-au desfăşurat cu regularitate pe parcursul a şase ediţii, până în 1940. Cei mai mulţi bucureşteni erau de părere că este o cheltuială inutilă. Asemeni oraşelor mari din Occident, “Luna Bucureştilor” care avea să se desfăşoare în perioada 9 mai- 9 iunie, avea rolul să atragă către Capitala ţării provincial şi străinătatea.
 “Expoziţia, numeroase manifestări cultural, artistice, sportive, edilitare alături de înlesnirile de transport, de cazare şi hrană “ca şi întrecerea între comercianţi de a acorda reduceri de preţuri vizitatorilor “Lunii Bucureştiului” au făcut ca în lunile mai-iunie ale fiecărui an începând din 1935 şi până în 1940 Bucureştii să cunoască o animaţie deosebită ” se arată într-un extras din  brosura O "luna" din istoria Bucurestilor de  Ionel C. Ionita, Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti, 1998.
 Vizitatorii din provincie puteau participa la sărbătoare pe baza unui carnet care costa 40 de lei, carnet ce le asigura participarea gratuită la toate expoziţiile. În plus, pe baza aceluiaşi carnet, marile magazine acordau reduceri la diverse produse, editurile făceau reduceri de 20% iar biletele la manifestările sportive erau cu până la 50% mai ieftine.
1938 a fost pentru bucureşteni anul unei premiere absolute. În parcul Herăstrău a avut loc pentru prima dată “transmiterea imaginilor prin telegrafie fără fir simultan cu sunetul” , adică televiziunea. Evenimentul  s-a bucurat de un asemenea succes încît numărul vizitatorilor a depăşit 200.000 si avea ca scop crearea unei legături între locuitorii României - prin expoziţii si evenimente culturale - şi premiere în lumea tehnologiei.
Izbuncnirea celui De-al doilea Război Mondial a făcut uitată “Luna Bucureştilor” de parcă nici nu a existat vreodată.

foto: www.armyuser.blogspot.com

sursa: www.adevarul.ro

Miercurea fara cuvinte - Cirese de mai



Ideea Wordless Wednesday apartine intre vis si realitate

luni, 14 mai 2012

duminică, 13 mai 2012

Viata altuia...


După o anumită vârstă, toţi oamenii au impresia că au naufragiat, că şi-au ratat viaţa, că au trăit o viaţă idioată, absurdă - o viaţă care nu putea fi a lor, care nu putea fi decât viaţa altuia.. Pentru că avem o părere prea bună despre noi înşine şi nu putem crede că dacă am fi trăit într-un adevăr viaţa noastră, ea ar fi putut fi atât de idioată.....


Mircea Eliade-Noaptea de Sanziene

Pentru Serban Ionescu

Sâmbătă, 26 mai, ora 11.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, se va juca spectacolul
pentru actorul Şerban Ionescu. Toate încasările provenite din vânzarea de bilete la acest spectacol vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor necesare tratamentului acestuia.
Vă rog să promovaţi acest spectacol !

Life in Pictures - Lunch Time



foto: Octavianus Darmawan

mai multe gasiti la  Costin

sâmbătă, 12 mai 2012

Leapsa interesanta



Am gasit pe blogul lui Vladen o leapsa care mi s-a parut grozav de interesanta asa ca am preluat-o...sa vedem cum o sa vi se para si voua...

1. Dacă ai putea să intri şi să trăieşti într-o carte, care ar fi aceasta ? Motivează alegerea făcută! (dar într-un film? dar într-un cântec?)
- Cartea ar fi "Nunta in cer" a lui Mircea Eleiade pentru ca m-a fascinat personajul feminin Lena/Ileana...ea reprezinta un alt fel de etern feminin...o singura femeie iubita de doi barbati,fiecare iubind in aceeasi persoana...o alta...
- Filmul ar fi "The Doors"...mi-ar placea sa fiu acolo,mai aproape de muzica lor speciala si intr-un anume fel de Jim Morrison...
- Cantecul...da...Only Time-Enya...timpul ma tulbura...nu trecerea lui...faptul ca el exista si intelegem asta prea tarziu...melodia Enyei ma face sa simt ca sunt in spirala timpului...

2. Dacă ai putea să-ţi alegi prenumele care ar fi acesta? Dar în cazul în care ai fi de gen opus?
- Sorana ar fi numele pe care mi l-as fi dorit,daca as fi fost baiat Novac...
3. În ce altă ţară ai vrea să trăieşti pentru un an şi de ce?
- In Noua Zeelanda pentru ca as vrea sa vad cum e sa fii la capatul lumii,sa traiesti un an inconjurat de mult mult verde...
4. Care e visul cel mai neobişnuit ce l-ai avut şi ţi-l aminteşti?
- Am visat ca zburam,fara tema de data asta,cerul era bleu pal si dintre nori a rasarit o biserica alba...m-am trezit cu convingerea ca mi se va intampla ceva minunat...
5. Povesteşte o zi din viaţa ta imaginându-ţi că eşti un animal.
- Cand eram mica imi doream sa fiu ursulet...o sa raman o ursulica ca sa pot lenevi linistita atunci cand nu mananc mure si miere si...si nu...eu nu scotocesc prin tomberoane :D
6. Dacă ai putea trăi în pielea altcuiva pentru o perioadă limitată de timp, cine ar fi această persoană şi de ce ai ales-o?
- Dificil de spus...
L-as alege pe Rasputin...poate asa as putea intelege cat de sarlatan era in credinta lui sau cat de credincios in sarlatania lui...as vrea sa inteleg de unde avea atata forta...

7. Dacă te-ai trezi singur pe lume, care crezi că ţi-ar fi primele gânduri şi ce ai face prima dată?
- As avea convingerea ca nu sunt singura si as pleca in cautarea celorlalti...in mod sigur as intalni un "el"...cred :D

Daca v-a placut sunteti invitatii mei...la raspunsuri...
Leapsa o poate lua oricine doreste :)

vineri, 11 mai 2012

Maroon 5 - Won't Go Home Without You



It's not over tonight
Just give me one more chance to make it right
I may not make it through the night
I won't go home without you....

joi, 10 mai 2012

11 minute....(repostare)

Romanul incepe cu o fraza extrem de penetranta :''A fost odată ca niciodată o prostituată pe nume Maria''.
Da...este povestea unei prostituate....nu o poveste romantata...e o poveste care trateaza-asa cum spune chiar Coelho-un subiect''
delicat, izbitor, șocant''.
In fond....oricine are dreptul la o poveste...de ce nu si o prostituata?De ce nu si Maria?
Da...Maria....o tanara,nu neaparat frumoasa,o fata simpla dintr-un sat brazilian care descoperind lumea si decoperindu-se pe sine ajunge la concluzia ca dragostea este un lucru cumplit.
Cele 11 minute,reprezinta in viziunea Mariei durata medie a actului sexual....
Si cu toate acestea nu este un roman despre sex....este mai mult un roman despre auto-cunoastere,auto-descoperire....chiar si prin intermediul sexului....
Merita sa citit cartea daca nu ati facut-o inca....merita...pentru ca e o felie simpla...de viata....


duminică, 6 mai 2012

Cine a adus telefonul in Bucuresti?

Pache Protopopescu s-a aflat doar pentru trei ani în fruntea Bucureştiului, între aprilie 1888 şi decembrie 1891, dar a lăsat în urmă multe proiecte pe care le-a dus la bun sfârşit şi care l-au făcut cunoscut ca unul dintre cei mai buni primari din istoria oraşului.
S-a născut la 12 februarie 1845, în Mahalaua Negustori, iar numele de „Protopopescu“ l-a căpătat ca urmare a faptului că tatăl său slujea ca protopop la Biserica Sf. Gheorghe cel Nou, potrivit istoricului Dan Falcan. În doar trei ani, edilul a reuşit să introducă telefonul public, să extindă iluminatul electric până în Piaţa Teatrului Naţional, să construiască primele trotuare şi noi artere de circulaţie.„La sfârşitul secolului al XIX-lea când s-a tăiat bulevardul Cotroceni-Obor de către Em. Protopopescu-Pache, primarul oraşului, pentru interes şi necesitate edilitaro-urbanistică, au fost demolate biserica Caimata şi biserica Armenească“, a scris şi istoricul George Potra în cartea sa „Din Bucureştii de ieri“.Şi transportul în comun a fost o prioritate pentru primarul de la acea vreme, astfel că s-a lucrat la extinderea reţelei de tramvai, dar şi la impunerea unor condiţii civilizate de transport pentru bucureşteni.
„Înainte de a se pune în circulaţie tramvaiele cu cai ale noii societăţi, Em. Protopopescu-Pake, primarul oraşului a dat o ordonanţă alcătuită din şase articole cu mai multe subpuncte, cu dispoziţiile care trebuiau respectate atât de personalul tramvaielor , cât şi de pasageri. Astfel, conductorii vor păstra ordinea în vagoane, vor îngriji ca pasagerii să se aşeze pe bănci, fără să aducă supărare unul altuia”, notau istoricii.
 “În mijloacele de transport în comun de la acea vreme, era interzis să urce mai mulţi călători decât câte locuri sunt pe bănci şi pe platformă, nu vor fi primiţi în vagoane cei îmbrăcaţi murdari, în stare de beţie sau pe cei însoţiţi de câini. Nu vor admite nimănui cu tinichele sau ulcioare cu lichide care ar putea să mânjească sau să supere pe ceilalţi călători. Agăţatul de vagoane , fie chiar pe scări este strict interzis şi periculos. Taxa fixată era de 30 de bani pentru toată linia, 20 de bani pentru două secţii şi 15 bani pentru o secţie, toţi călătorii erau obligaţi să prezinte biletul la cerere”, mai scria istoricul Potra.

Cred ca o parte dintre aceste reguli ar trebui reiterate :)


sursa: www.adevarul.ro

Life in Pictures - Trandafiri de luna plina

Artist : MARIANA OROS

 Suntem doi si singuri, si-n loc de inima ne bate luna.

 Nichita Stanescu

sâmbătă, 5 mai 2012

Ziua lor...a Barbatilor :)

Barbatii au vrut si ei o zi A LOR  si cum 5 mai este aceasta zi le doresc tuturor barbatilor care trec pe aici,obisnuiti ai cutiei Pandhorei sau doar rataciti prin ea,la multi ani,distractie maxima si...

vineri, 4 mai 2012

Luna - superstitii si credinte

 


Se spune că superstiţiile au efect doar asupra celor care cred în ele. Pentru unii, ele nu sunt decât o asociere, o simplă întâmplare…
Psihologii afirmă că superstiţiile sunt un sistem de credinţe cu ajutorul cărora oamenii decriptează viitorul.
În mitologia românească, Luna a fost creată de Dumnezeu la şapte ani după Soare.
Era o fecioară foarte frumoasă, în straie din pânză strălucitoare, călătorind într-un car de argint, tras de şapte cai albi.
Ea a răpit însă inima propriului frate, incest care a dus la despărţirea lor.
Legendele mai spun că petele care se văd pe suprafaţa Lunii sunt făcute de Creator cu funingine, cu scopul de a o feri de iubirea Soarelui.
E posibil ca perigeiul lunar (perioadă în care Luna se apropie de Pământ) să provoace stări de nervozitate şi insomnii, ne spun astrologii.
În perioada aceasta, emotivitatea este mai greu de controlat şi persoanele sensibile pot trece cu uşurinţă la depresie.
Tot ei mai cred că în această perioadă te vindeci mai greu. De aceea, nu sunt indicate intervenţiile chirurgicale.
Luna Plină şi perigeul „se aliniază” în medie la un an, o lună şi 18 zile, spun astrologii.
Ei mai spun că fazele lunii te ajută să începi sau să-ţi duci la bun sfârşit planurile, proiectele, sarcinile de serviciu. Iată ce te sfătuiesc ei să ai în vedere:
Lună în descreştere: este o perioadă foarte bună pentru dezintoxicarea organismului. 
Este  recomandată pentru cure de slăbire, deoarece în această perioadă ai rezultatele cele mai bune.
Lună Nouă:
tot ce începe în această fază a lunii evoluează favorabil, se dezvoltă, creşte.
Este favorabilă şi în plan sentimental. Postul ţinut în Lună Nouă are efecte mai bune decat o cură de slăbire.
Lună în creştere:
este o fază prielnică pentru negocieri, tranzacţii, afaceri. Ce începe atunci va „face pui”.
Recomandată pentru a începe o relaţie, un drum, o afacere. Nu se fac intervenţii chirurgicale, deoarece vindecarea este grea şi înceată.
Lună Plină:
perioadă favorabilă deciziilor importante, declaraţiilor de dragoste, lămuririlor pe toate planurile.
Profund nefavorabilă în planul financiar şi  benefică pentru culegerea plantelor de leac.

Ei,ce spuneti?
Priviti luna acum cu alti ochi? :)

sursa:  www.clickpentrufemei.ro
foto: Amman, Iordania (Ali Jarekji, Reuters)

miercuri, 2 mai 2012

Femeile frumoase dauneaza grav.....

....sanatatii barbatilor.
Un studiu realizat la Universitatea Valencia a scos la iveala faptul ca doar 5 minute petrecute in compania unei femei extrem de atragatoare pot ridica nivelul de cortizol (hormon al stresului) la barbati pana la cote alarmante, relateaza The Telegraph. Nivelul cortizolului este cu atat mai mare cu cat stiu ca acea femeie nu s-ar uita niciodata la ei, au descoperit cercetatorii, care au plasat 84 de voluntari in incaperi cu persoane de acelasi sex, pe de o parte, sau cu o femeie extrem de sexy. Nivelul cortizolului a crescut doar in aceasta din urma situatie. In doze mici, cortizolul este benefic, marind starea de alerta. In cazul unui nivel mult crescut, el poate inrautati boli deja existente, cum ar fi cele de inima, diabetul, hipertensiunea si impotenta. 

Totusi...eu  cred faceti fata cu brio acestui pericol la care sunteti supusi cand va asteptati mai putin :) 

sursa: www.ziare.com

Miercurea fara cuvinte - Cheile Turzii


Fotografiile nu imi apartin,sunt facute de prietenul meu cu telefonul mobil in lipsa aparatului de fotografiat.

Ideea Wordless Wednesday apartine intre vis si realitate


marți, 1 mai 2012

Maru se intoarce :)

Mititeii de altadata

E trecut de miezul noptii deci oficial este 1 Mai...si ce e mai placut de facut la o astfel de sarbatoare decat un gratar la padure,bere rece si...si niste mititei picanti si suculenti care sa sfarie voiosi pe gratarul incins...
Curioasa cum sunt, am vrut sa stiu ce e cu mititeii astia si de unde au aparut ei...si uite ce am aflat...

A fost odata ca niciodata un restaurant in centrul vechi al Bucurestiului de altadata. La Iordachi sau La o idee era restaurantul lui Iordache Ionescu unde din meniu nu lipseau carnatii la gratar. Legenda spune ca intr-o seara cu multi musterii, restaurantul a ramas fara materia prima pentru carnati si anume fara mate. Patronul restaurantului a fost astfel obligat sa puna carnea direct pe gratar. Pentru consistenta, Iordachi a adaugat amestecului de carne cateva condimente si bicarbonat si i-a facut mai scurti decat carnatii obisnuiti.
Succesul mititeilor a fost enorm si au devenit din aceea seara specialitatea casei si unul dintre simbolurile culinare ale Romaniei. Asadar, pe strada Covaci , caci acolo se afla restaurantul, s-a nascut cea mai cunoscuta specialitate culinara romaneasca. Acest preparat inedit pentru acele vremuri a primit numele de "mic" de la umoristul Nicolae T. Orasanu, care frecventa restaurantul lui Iordachi.
In Bucurestiul de altadata existau numeroase restaurante si carciumi unde mititelul era specialitatea casei. Celebrul mic ajunsese motiv de competitie intre restaurante, care isi ademeneau musteriii cu cei mai buni mici, preparati dupa retete originale. La Bufet, actualul Casa Doina, la Caru' cu bere, la Terasa Otetelesanu, Hanul lui Manuc , Hanul cu Tei, Hanul Kretulescu, la Restaurantul Gambrinus, la Gradina lui Iovan sau la Gradina Tei se serveau mici cu bere.
Chiar si cele mai fandosite domnite veneau la Gradina lui Iovan pentru o portie din cei mai buni mici din Bucuresti. Insotiti de o halba cu bere rece, micii erau adevarate delicii culinare si  momente de rasfat pentru orice mesean. Se pare insa ca cei mai buni mici din Bucuresti erau cei preparati la Caru' cu bere, dupa o reteta veche.
Dintr-o scrisoare de la 1920, scrisa de maestrul gastronom de la Caru' cu Bere, aflam secretul celor mai laudati mici ai Bucurestiului interbelic.
"Mititeii sunt un produs culinar din carne de vita, in stare finita de sapte pana la opt centimetri si la o grosime de cam trei centimetri, ce se servesc ori ca o gustare intre mese la o halba de bere, ori ca entree, ori ca fel de mancare de sine statatoru. Cum le spune si numele, sunt niste rulouri mici, fiind si numiti astfel: mici, in Regat, din carne cu mirodenii, avand menirea sa incante gustul mesenilor. Se servesc numai proaspat prajiti pe gratar de jar, fie cu tacam, ori la scobitoare sub forma de gustare."

sursa: www.acasa.ro