marți, 29 ianuarie 2013

Evul Mediu,reglementarile Bisericii si tabuurile sexuale

Fãrã Biserica Creştinã medievalã Sigmund Freud ar fi ratat o mare cantitate de material de lucru. Multe dintre ideile despre sexualitate sunt de raportat la aceastã epocã, la restricţiile şi opţiunile fie confuze, fie exacerbate ale Bisericii…Nu exista niciun aspect al vieţii sexuale care sã nu fie abordat de instituţia religioasã, care putea sã impunã condamnarea la moarte pentru adulter, dar la fel de bine sã coordoneze prostituţia consideratã un rãu necesar.In ciuda opoziţiei generale faţã de partea fizicã a relaţiilor, Biserica se pare cã era foarte interesatã de subiect. Câteodatã întâlnim descrieri ale actului sexual atât de detaliate încât lasã impresia cã au fost scrise nu fãrã urmã de entuziasm. Se impune întrebarea dacã teologii timpurii, angajându-se în polemici interminabile despre sex, nu erau cumva încercaţi de frustrãrile provocate de un trup pe care îl negau cu încãpãţânare. Biserica interzicea exprimarea deschisã a dorintei sexuale, dar conceptul medieval de iubire curteneascã sugereazã cã admiraţia şi adoraţia puteau fiinţã cumva între dorinţa eroticã şi ataşamentul spiritual.Pentru oricine lua în serios morala creştinã, sexul strict ca plãcere iese din discuţie. Celibatul este modelul ideal de comportament, iar sexul reprezintã doar o parte a cãsãtoriei. Sexul înainte de sau în afara cãsãtoriei era un joc periculos care nu rareori rezulta în pronuntarea sentinţei capitale. Dar nu doar Biserica era cea care dezaproba copulaţia şi adulterul, ci şi nobilii, care trebuiau sã se asigure cã urmaşii le împart sângele. Un exemplu de iubire curteneascã degeneratã este acela al regelui Filip al IV-lea cel Frumos, care aflând cã cele trei fiice ale sale aveau relaţii cu unii dintre cavalerii sãi, a ordonat ca ei sã fie evisceraţi în public şi ele trimise la mãnãstire. Ceva mai libertinã era viaţa în mediul rural, unde relaţiile fizice ţineau de rutinã. Adesea preoţii îi forţau pe ”pãcãtoşi” sã se cãsãtoreascã şi totul era dat uitãrii.
Biserica avea grijã sã impunã reguli şi în viaţa sexualã. Orice altceva în afara poziţiei misionarului era considerat nenatural şi deci un pãcat. Preoţii nu favorizau alte poziţii pentru cã în opinia lor subminau rolul dominant al bãrbatului în societate. Iar sexul oral sau anal ieşeau din discuţie pe motiv cã nu avea de-a face cu procreaţia, ci cu plãcerea, negatã de puriştii care vedeau în act doar aspectul practic. Pedepsele pentru poziţiile ”deviate” puteau fi foarte severe: trei ani de penintenţã pentru femeia deasupra, sex oral sau sex a tergo (pe la spate). Aceasta era poziţia oficialã a Bisericii, dar unii teologi mai progresişti încep sã se îndoiascã de reglementãri. Albertus Magnus permite de pildã folosirea a cinci poziţii, dar tot insistã pe naturaleţea poziţiei misionarului.
Opinia Bisericii despre homosexualitate este exprimatã foarte clar de catre teologul Petru Damian în Cartea Gomorei. Sodomia era vãzutã ca un act împotriva naturii, la fel ca masturbarea sau sexul anal. Tome de Aquino a extins definiţia sodomiei la toate actele care nu implicau penetrarea vaginalã. Totuşi, Biserica nu începe persecuţia împotriva ”pãcãtoşilor” mai devreme de secolele 12-13. Sodomia se pedepsea cu moartea, adicã ardere pe rug, spânzurare sau suspendare în cuşca de fier în cazul preoţilor. Avem totuşi dovezi în legãturã cu homosexualitatea unor personaje celebre, cum ar fi Richard Inimã-de-Leu, care şi-ar fi cunoscut soţia, pe Berenegaria, în timpul unei relaţii cu fratele sãu, viitorul rege Sancho al VII-lea al Navarrei. În epocã mai circulau zvonuri şi în legãturã cu relaţia dintre el şi Filip al II-lea al Franţei.Unul dintre accesoriile cele mai populare în Evul Mediu era aşa-numitul ”codpiece” (engleza medie ”cod”=scrot), o bucatã de material ataşat pentru a supradimensiona organele genitale. Materialul era umplut cu bumbac sau rumeguş şi lipit de panataloni. Alt simbol al virilitãţii consta în moda pantofilor numiţi ”poulaine”, acei pantofi lungi, cu vârful îndreptat în sus tocmai pentru a induce ideea penisului erect. Peter Bruegel, pictorul, reprezintã adesea aceste douã motive ale masculinitãţii, un tablou celebru fiind acela al lui Henric al VIII-lea. Biserica numea aceste obiceiuri ”moda satanei”. În ceea ce le priveşte pe femei, se pare cã Evul Mediu nu era strãin nici de dildo…ba mai mult, instrumentul este pomenit în mai multe cãrţi de penitenţã, care impun pedepse de cinci ani în zilele de sãrbãtoare. Cuvântul însã nu este folosit mai devreme de perioada renascentistã, conform Oxford English Dictionary, dar o explicaţie invocatã îi atribuie originea în ”dilldough”, o bucatã alungitã de pâine condimentatã cu mãrar. Unii scriitori fac aluzii la popularitatea instrumentelor importate din Italia.
În cursul evului mediu, Biserica a fost mai preocupatã de plãcerile şi pãcatele rezultate din actele sexuale nenaturale decât de problema contracepţiei. Teologii dezaprobau contracepţia şi totuşi nu se preocupau foarte multe de denunţarea sa comparativ cu alte practici pe care le considerau mult mai grave. Contracepţia o priveau ca pe o problemã moralã minorã, nu ca pe un pãcat mortal. În afarã de coitus interruptus, existã anumite referinţe la prezervative. Acestea constau atunci în bãşici şi intestine întretesute şi refolosite de multe ori. Oricum problema era mai degrabã prevenirea sifilisului decât contracepţia. Versiuni mai târzii ale prezervativului întrebuinţau pânza de in, iar prima uzanţã contraceptivã a prezervativului dateazã de la jumãtatea secolului al 17-lea. Femeile se foloseau uneori de nişte tampoane cu varii ingrediente menite sã acţioneze ca spermicid. Una dintre reţete consta într-un amestec de curmale, scoarţã de acacia şi miere, în care se înmuia tamponul.
Dacã se întâmpla ca bãrbatul sã fie impotent, Biserica îl aducea în faţa unor investigatori privaţi, care erau de fapt femei bãtrâne care analizau starea generalã de sãnãtate a bãrbatului şi îndeosebi organele genitale. Dacã se constata o deformare a penisului sau vreun alt motiv al imposibitãţii consumãrii cãsãtoriei, se permitea separarea cuplului. Mulţi medici europeni sunt tributari învãţãturii islamice, prima care prescrie medicaţie pentru tratarea disfuncţiilor erectile, combinând tratamentul cu medicamente de cele mai multe ori cu administrare oralã şi dietele.




autor: Irina-Maria Manea
sursa: Historia.ro
foto : artinfinit.md

51 de comentarii:

  1. O restricţie, indiferent de natura ei, este discutabilă. Biserica l-o fi ,,terminat psihic'' pe omul medieval, dar eu sunt consternată când văd că în secolul contracepţiei, femeile îşi părăsesc nou-născuţii în tomberoane.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dovada ca omul daca nu vrea sa evolueze,tot in Evul Mediu ramane...

      Ștergere
  2. Nu era chiar așa întunecat acest ev mediu, ia uite ce preocupați erau toți de acest aspect (esențial) al vieții. Interesant cât de vehement se condamna sodomia, în timp ce cardinalii și alți prelați aveau copii, dar nelegitimi, deoarece nu aveau voie să se căsătorească și să aibă relații (catolicii). Oamenii erau foarte inventivi. Cât despre Henric VIII, nu mă mir că-și adăuga artificii vestimentare, cred că era cam obsedat.
    Documentat, incitant, bine scris! Pentru pauza de prânz, numai bun. Așa că, o după amiază plăcută!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. oamenii prin natura lor sunt inclinati spre placeri (si nu o sa le enumar acum) iar preotii au dovedit in mult prea multe randuri ca au fost si au ramas tot oameni...
      se bucurau de o masa copioasa,de haine frumoase,de arta dar si de ceea ce afuriseau cel mai tare,placerile trupului...
      si atunci ca si acum functiona dictonul "legile sunt facute pentru altii" :)
      ma bucur ca pauza de pranz ti-a fost agreabila Mirela,sper ca ziua sa continue in acelasi fel! :)
      multumesc la randul meu de urare :)

      Ștergere
    2. Așa a și continuat, dragă Pandhoraa! Pauza se referea strict la timpul nostru gestionat la sânge... Abia dacă avem timp să citim în întregime un articol, iar apoi să ne mai și documentăm, să nu cădem în păcatul vorbitului în necunoștință de cauză. Poate unii au mai mult timp. ;)

      Ștergere
    3. in acest caz ma bucur Mirela ca acest articol ti-a umplut putinul timp liber in mod placut...pentru o zi incordata asta conteaza foarte mult :)

      Ștergere
  3. Foarte interesant articol dar revin, nu am timp sa citesc! Ceea ce nu pot eu ierta la biserica (catolicismul domina!) este ca si acum continua prin a molesta copii! Dar... revin! Sunt cu nasul în istorie! De unde sa iau timp ai idee? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu sa revin la tine ca sa citesc urmarea povestii despre Regina Beatrix :)
      timpul...e articol de lux,asa ca ...:))

      Ștergere
    2. Nu stiu de ce rade Ben, dar eu am fost cu nasul în istoria Olandei nu a bisericii medievale! :))
      Cate-o data stau si ma întreb, unde nu si-a bagat nasul biserica? Pana si în.... lasa ca nu mai continui! :))))

      Ștergere
    3. cred ca ben zambeste pentru ca amandoua asteptam sa terminam ce incepusem a citi :)

      Ștergere
  4. Foarte interesant articolul, exact asa cum ne-ai obisnuit ;-) Zilele trecute am citit si eu despre Leonardo Da Vinci a cårui sexualitate a fost si råmane discutatå :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Am citit în mai multe cărţi referiri la acest subiect. Pare-se că totul pornea de la un concept teologic potrivit căruia nu-i este dat omului să-l iubească pe om mai mult decît pe Dumnezeu şi cum "plăcerea" (orice fel de plăcere nu doar cea de natură erotică) poate perverti, era necesar ca practica amorului să fie bine reglementată. Rămăşiţe ale acestei mentalităţi persistă şi azi numai că în ortodoxie nu mai sunt imaginabile astfel de pedepse. În altă religie (se ştie, nu insist), pedepsele pot fi aplicate chiar şi în zilele noastre.
    ps. Despre Freud eu am o părere foarte bună: nenea acela scăpase pur şi simplu din cămaşa de forţă şi nimeni nu s-a obosit să constate acest adevăr indubitabil :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. placerea a fost mereu blamata de catre Biserica indiferent carei religii apartinea acea Biserica si cum Biserica este condusa de catre fete bisericesti care in fond sunt tot oameni,din punctul meu de vedere, aceste reglementari sunt lumesti...
      despre Freud...ca sa-mi formez o parere,in gluma sau in serios,ar trebui sa-i cunosc temeinic lucrarile si cum nu le cunosc ma marginesc doar la a spune ca a cautat sa inteleaga ceea ce nu se vede dar exista in mintea omului...
      pe vremea cand el studia medicina la Viena inca se considera ca maladiile psihice apar ca urmare a unor malformatii ale creierului motiv pentru care a autopsiat sute si sute de creiere, negasind nimic la vedere...dovada ca boala nu era a organului extern ci provenea din interiorul lui...
      dar cum spuneam,eu sunt o necunoscatoare care doar tangential a accesat aceasta zona :)

      Ștergere
  6. - Departe de pretenția unui expozeu, postarea panhorei nu se vrea decât o lectură de divertisment, fară să cocheteze cu implacabilul unui curs de istorie impus, obligatoriu de citit.
    Poate de aceea ironia, în forma ei acidă (vezi Doamne, venită din direcția vreunui exeget) sau gratuită, fără urmă de spirit, e nejustificată. Nimeni nu-i obligat să eticheteze sau să-și piardă timpul cu ceva ce nu-i obligă nimeni să o facă.
    Dar, nu poți să nu observi absurditatea celui care nu are timp să lectureze textul dar are timp să fie ironic sau să-i confere consistența unui articol de tabloid numai bun de citit după prânz...
    - De ce?

    - cu bine, pahdhora!


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc draga ben :)
      da,asta era si ideea,o lectura de diverstiment chiar daca subiectul in sine poate fi cu adevarat serios...
      pentru mine este interesant sa vad cum gandeau si actionau cei din vechime si sa raportez asta la vremurile noastre :)
      viata in general este un lucru serios dar sa zambim cred ca nu ne poate fi decat de folos chiar daca paleta zambetelor e atat de larga...
      eu ma bucur cand fiecare dintre cei care ma citesc gasesc de cuviinta sa-si spuna parerea la modul glumet sau la modul serios...important este sa relationam si fiecare dintre noi o facem asa cum ne sta in fire...
      eu apreciez definitiv felul tau de a fi sugubat :)

      Ștergere
    2. Un adevarat referat in legatura cu sexualitatea, biserica si moda vremii... Felicitari Pandhora!
      Citim detasati astfel de studii, pe cand contemporani de ai nostri - spre exemplu rusii, traiesc inca teroarea descrisa aici in legatura cu homosexualitatea.
      Cat despre abuzurile sexuale petrecute intre zidurile bisrricilor si ale manastirilor... e presa plina, cu exemple de pedofilie - in toate tarile "moderne" si "civilizate". Infiorator cate se pot intampla!
      PS: mi-a placut comentariul lui Ben :-D

      Ștergere
    3. adevarat...moralitatea si respectarea legilor bisericesti sunt stindarde in spatele carora se petrec mult prea multe si nestiute atrocitati...

      ben este adorabil :)

      Ștergere
    4. Seducător comentariul domnului Ben! :))

      Ștergere
    5. ben este cu adevarat adorabil ,asa cum ii spuneam si lui Carmen:)

      Ștergere
    6. E trist când ironia, o armă redutabilă când o folosește o ființă intelegentă, ajunge aroganță ieftină.
      La fel de trist e să trăiești cu certitudinea superiorității, cu senzația că numai tu poți inocula sensuri ironice unei noțiuni, (seducător, de exemplu) nepercepute de cei pe care ești convinsă că-i domini. Constat de fapt că dezbrăcată de atitudinea minerală, statuară, sub care se prezintă, în spatele aparenței mocnește un morman de răutate gratuită mânuită destul de abil... doamnă M.

      Ștergere
  7. pandhoraaaaaaaaaaa!!!

    mi-am luat și eu un motănel!

    e pe blogul meu, în partea de jos.
    - Edison îl cheamă!-
    :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. vin acum sa fac cunostinta cu Edison,sa vedem noi cat este el de jucaus si...inventiv (ca inventator nu pote fi) :))

      Ștergere
    2. ha ha ha...
      ce haios e asa negru,i se vad doar ochisorii mustatile si zgardita...e jucaus nevoie mare si un miorlaici :))
      pacat ca nu ai cum sa i; pozitionezi mai la vedere,ca sa se mai joace si altii cu el :)

      iti raspund aici pentru ca tu dupa cate am observaat nu ai activate comentariile :)

      Ștergere
    3. când voi scrie voi deschide și comentariile. în curând.
      (uite ceva scris, scuză-mi grșeșlile, dar scriu grăbit, sub presiunea ideiilor...) Dacă dorești și îți place, poate fi o posibilă postare, a ta, sau coautori!
      ________________________________________________________

      - Dacă iubirea este răspunsul, puteţi repeta întrebarea?
      Initial, la citirea acestui titlu, am ramas surprins, intuind in ea un paradox subtilizat de rafinamentul formularii ei.
      Pe linga ironia suava a intrebarii, abia perceptibila, au loc o multime de alte intrebari la care cei din trecut, noi, cei care existam, si cei ce vor fi vom incearca sa raspundem. Intrebarea formulata de Liliy Tomlin, actrita americana, probabil pe un ton ghidus, e departe de a-si afla raspunsul. Bineinteles, oricine poate incerca. Dar fara intentia de a subestima pe nimeni, ma indoiesc de reusita unui asemanea demers. Au incercat predecesori ilustri ai omenirii, din toate domeniile; arta, stiinta, filosofie...Au reusit sa descrie doar cum, cine, ce stari traieste sau manifestari ale ei. Fiecare cu amprenta si farmecul incontestabil unui geniu. Sensibil,cu instinctul curat al ginditorului spontan cum lasa impresia, Nichita Stanescu - " Indragostitii sunt pietonii aerului", Tudor Musatescu, un sirguincios slujitor al umorului, isi lasa desigur amprenta - "Dragostea - sentiment care vine in galop si dispare in virful picioarelor", Blaise Pascal, incercind probabil sa-i dea aerul unui postulat - "Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le poate pricepe" si nu ultimul, incurabil romantic Gabriel Jose Garcia Marquez - "Nu plinge pentru ca s-a terminat, zimbeste pentru ce s-a petrecut!". Surprinzator optimism la Marquez...Mai doriti sa incercati?

      Ștergere
    4. suberb acest eseu inchinat iubirii...
      panseurile alese de tine in sustinerea raspunsului la intrebarea nepusa sunt fiecare in parte o bijuterie...
      e greu sa exprimi,sa faci tangibil ceva atat de inefabil ca iubirea...
      sper ca te vei hotara curand si vei posta si altceva decat muzica,minunata de altfel :)

      Ștergere
  8. Omul, si de ieri si de azi, e intre doua carari, ori da ori ba. Insa da nu reprezinta totul, asta e marea confuzie!
    Despre lucrurile scapate din firesc prefer sa nu discut, iertat sa-mi fie.
    Omul are trup de la parinti si suflet de la Dumnezeu, daca lasi sufletul nepazit poti sa devii un dezechilibrat, un nebun si apoi ... un sinucis.
    Echilibrul, calea de mijloc, sau mai exact nici abuzul nici refuzul (pr. Arsenie Boca), pot sa impace trupul cu sufletul, insa multi nici nu mai cred in el (in suflet).
    Seara placuta, draga Pandhora!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "nici abuzul,nici refuzul"...da...cred ca in acest echilibru sta acea stare de bine pe care ne-o dorim cu totii...
      placuta sa-ti fie si tie seara Melly,multumesc! :)

      Ștergere
  9. Era pe vremuri un banc cu cheia de la centura de castitate, pe care un lord venind înapoi din cruciadă, pe vremea lui Richard al III-lea Inimă de Leu, o uitase în camera de hotel de la Jerusalem.
    S-a dus înapoi după ea, și după încă ceva ani, ajungând înapoi a constatat că încuietoare se deschidea foarte ușor (apropo de curgerea anilor, de rugină...) -lăcătușul greșise lacătul, se deschidea și cu agrafa de păr.

    Nu cruciada-i de vină, ci întoarcerea pe care lordul a ales-o să o facă a doua oară! Să ne gândim puțin.

    RăspundețiȘtergere
  10. Vai de capul meu ce de reguli! Bine ca nu am trait in Evul Mediu , ce m-as fi facut?:))
    Pop!

    RăspundețiȘtergere
  11. Un material extrem de interesant! :)
    Seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc de apreciere Diverse :)
      buna sa iti fie si tie seara,multumesc!

      Ștergere
  12. in timp, nenumarate lucruri savarsite de preoti in numele bisericii i-au determinat pe enoriasi sa devina atei...

    RăspundețiȘtergere
  13. Mi-e tare teama ca astea erau doar peocuparile Bisericii :) Si ca oamenilor de rand nu prea le pasa de ele :)) Zic si eu. ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. bine zici,ce mi-ar fi placut sa fie asa:))
      din pacate nu...
      la vremea aceea Biserica ii coplesea pe oameni...

      Ștergere
  14. Ha ! Ha ! Eu nici nu stiam ca atatia teologi crestini s-au ocupat de teme porno. Asta e interesant, ca poate mai gasesc si eu ceva de citit din scrierile alea si poate ma apropii din nou de crestinism, ca si asa devenisem cam agnostic in ultima vreme.

    Pe de alta parte mi-am formulat impresia ca comportamentul sexual al oamenilor a fost dintotdeauna dirijat de niste tabuuri sociale destul de specifice si precise si inalt ritualizate, etichete si reguli destul de precise la care desigur ca au participat si preoti sau leaderi spirituali ca teoreticieni si in alte vremuri si societati, nu numai in UE. Si romanii antici aveau coduri deosebit de riguroase in legatura cu ce sa faci si cu cine, plus cum sa fii imbracat in preajma acelor situatii. Nu mai vorbesc de ce ritualuri exista la triburile mai primitive, sau la aia din orientul indepartat. Tinuta omului este ff importnata pt civilizatia umana si ea a trebuit educata de cineva. Cine altcineva decat leaderii spirituali educatori cu har sa educe poporul despre aceste lucruri, indiferent de daca le zice crestini, sau altfel ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. uite cum Biserica poate face prozeliti chiar si prin niste interdictii de mult anulate :))
      sa-mi spui ce alte informatii ai mai gasit :))

      Ștergere
  15. Si chiar si in cultura gay contemporana din fosta zona de influenta crestina, nu toata lumea face intercourse, unii chiar sunt anti-asa ceva, dar la nivel de popor mai general nu se face intercourse asa cu oricine, si depinde si daca esti pro-diferentiere care pare oarecum "heteronormativa", (adica oarecum similara cu diferentierea din lumea heterosexuala, asa masc/fem), sau pro-versatilitate atat la nivel de conversatii sociale si reguli de tinuta scrise si nescrise, inclusiv politice si academice formale din alea serioase, nemaivorbind de vestimentare, nu doar la nivel de cum iti place tie asa fie in seara respectiva, fie pe termen mai lung.

    RăspundețiȘtergere
  16. Si asta indiferent de ce religie are fiecare, adica e vorba de cultura si de civilizatie aicea, nu e ceva asa de simplu (si total ridicol) de nivel "crestinii vs Sigmund Freud".

    RăspundețiȘtergere
  17. De altfel BOR la nivel academic a incorporat destul de timpuriu si parti din gandirea psihanalitica, direct inspirate de la Freud, si Arghezi, care era mare crestin vorbea despre asta in unele din poeziile lui. Desigur, asta mai la nivel de initiat, ca in ziarele interbelice de nivel de blogul linkat de ziarul Adevarul scria ca Arghezi scrie "pornografic" si voiau sa-i arda cartile (chiar recent am citit despre asta... ce tembeli...si se mai luat si unii asa zisi intelectuali dupa ei). De altfel dintotdeauna si peste tot leaderii spirituali au avut acces la anumite cunostinte la care poporul mai larg pur si simplu habar nu avea, poate nici nu-i pasa de ele decat daca incepea sa-l doara ceva, si acesti leaderi au folosit anumite parti din ce stiau ca sa educe poporul, fie in mod mai etic fie in mod mai neetic, fie mai competent, fie mai incompetent, fie independent de cine era sef executiv de trib sau cu permisiunea aluia, sau convingandu-l si pe ala daca il simtea vulnerabil pe undeva, si totul si indiferent de daca interpretau ei corect ce stiau sau ce credeau ca stiau, si daca se pricepeau sa aleaga portiunile adecvate pertinente pt poporul respectiv sau numai o parte din popor, sau pt nimeni.

    Eu NU cred totusi ca acesti leaderi spirituali ai lumii de dintotdeauna au fost chiar majoritatea total cretini sau malevolenti, ba chir dimpotriva, cred ca erau si ei mediocri la fel ca majoritatea lumii, si unii poate mai la extreme ori erau ff abili, ori total incompetenti, si unii erau si ff etici si alti total corupti, dar in istorie raman amintite si scrise mai mult cazurile astea mai exceptionale. Asa ca adevarul eca habr nu avem ce era in mintea si sufletul unui om obisnuit de la vremea regelui Navarrei sau a hotentotilor, si nici macar nu stim daca ei gandeau la fel ca noi, ca e total posibil sa fi gandit altfel, sau poate din alte perspective, ca una e cand cresti de mic stiind (atat tu cat si parintii tai) ca vei deceda chiar maine mancat de un tigru, si alta e cand cresti de mic barait la cap de parinti sa iei si tu nota 10 la compunere asa ca Gigel, ca nu cumva sa ia Gigel postul de functionar parlamentar UE de rang G14, si tu sa ramai la rangul G03, pt ca asa nu mai poti sa iti permiti sa pleci in vacanta in Bora Bora si nu vei cunoste acolo o persoana importanta care sa te invite in casuta ei de paie, si vei muri singur la azil.

    RăspundețiȘtergere
  18. Plus nu mai zic ca una scria in ziarele de la vremea imparatului Cezar, care erau asa frumoase de tip Monitor Oficial plus caligrafiate frumos cu litere mari sa inteleaga toata lumea, nu in latina cursiva sau cine stie cum, si alta scrie azi pe Internet, unde e si cu poze de te zapaceste, ca pe peretii de pesteri cu picturi rupestre de pe vremuri, numai ca e mult mai aglomerat de imagini si trebuie sa depui intr-adevar efort mai mare de gandire sa gasesti si tu un film mai frumos din cand in cand.

    RăspundețiȘtergere
  19. Porno sau artistic, educativ-documentar sau de fictiune, NU asta conteaza, conteaza sa fie frumos si moral in fond...asa la nivel de virtute sau de crestinism, sau de alte religii si spiritualitati. Si moral NU inseama ceva neaparat rau pt oameni si pt civilizatia lor, asta e parerea mea sincera...desi pe de alta parte eu cam stiu ca am fix cu etica + tendinte de dictator de cand sunt mic. Noroc ca nu am luat 10 la compunere la scoala ca altfel ajungeam ca Savonarola !

    RăspundețiȘtergere
  20. Intre timp..."la munca, tovarasi !"...tocmai am mai creat o lepasa despre cariere !

    RăspundețiȘtergere
  21. Imi place articolul. E si amuzant, totusi...
    Ma intreb: acele femei batrane la care-i duceau - pentru cercetari - pe impotenti, de unde aveau experienta/priceperea? Or fi fost prostituate, in tineretea lor, probabil - altfel ar fi fost adulterine si... arse.
    Am vazut candva un documentar in care spuneau ca femeile - pe atunci - erau obligate sa stea intinse si nemiscate pana ce barbatul isi facea... datoria de sot. Pentru ca unuia i s-a intamplat sa isi termine datoria cu o femeie care murise sub greutatea lui popii le-au permis femeilor sa-si miste mainile. C-o fi anecdota sau realitate nu stiu - dar am aflat in acel documentar.

    Ce m-a amuzat cel mai tare este ca, in engleaza medie (medievala, ma gandesc) cod = scrot Si ma amuz pentru ca tocmai se modifica in RO codurile. Codul civil s-a schimbat deja, altul urmeaza sa se schimbe si folosesc sensul englezesc si imi iese: noul "cod" civil roman. Super! :) Iar noul cod de procedura civila - in opinia mea - merita din plin "denumirea"

    Seara frumoasa iti doresc! No! Imediat e noapte! Noapte linistita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acum nu stiu ce "calificare" aveau batranele...probabil ca vazusera multe la viata lor :))
      nu am vazut documentarul dar pentru multe viata intima era un adevarat chin...

      asta cu "codul" e super...m-ai bine dispus :))

      Ștergere