duminică, 13 ianuarie 2013

Poveste Parfumata - Parfum de cinema

Mi-e foarte greu sa ma opresc doar asupra unei singure amintiri legate de fantastica lume a filmului, mai ales ca acesta a fost domeniul in care am activat multi ani...
Pentru mine,in copilarie, fascinant era sa vad de unde apar imaginile pe ecran si mereu intorceam capul in spate...acolo, undeva sus, se vedeau doua fascicole de lumina care imi starneau grozav de mult curiozitatea...
La un moment dat nu am mai rezistat si l-am rugat pe bunicul meu sa ma duca acolo sus sa vad ce se intampla...

A fost putin nedumerit de cererea mea, dar a mers pana la urma si uite asa am calcat pentru prima data intr-o cabina de proiectie...

Totul mi s-a parut a fi nemaipomenit...cele doua aparate de proiectie uriase,masa unde se derula filmul,filmul in sine care avea o forma,alta decat cea de pe ecran,multele luminite de la aparatele de proiectie,zgomotul facut de filmul care rula si mai ales sunetul care se auzea atat de clar in cabina...
Evident ca am privit si sala de cinematograf prin vizeta aparatului de proiectie si atunci mi s-a parut ca sunt stapana lumii...
Nu pot uita nici mirosul din micuta cabina de proiectie...mirosea a lemn dar si a metal,a vaselina si acetona...nimic feminin in aceste mirosuri dar mie mi-au placut,mi se pareau potrivite cu acea incapere...
Cei doi operatori purtau manusi (aproape) albe cand manipulau filmul si faptul ca erau imbracati in halat si purtau manusi m-a facut sa-i privesc cu un soi de invidie...
Tot cu acea vizita asociez si parfumul bunicului meu...imi amintesc ca se armoniza perfect cu acele mirosuri masculine,parfumul bunicului meu fiind un amestec de bergamota,lavanda si tutun dar si de vanilie si muschi de stejar...

De altfel si numele sugereaza tutunul din compozitia lui..
.
"Tabac" a fost creat in 1959 de MAURER & WIRTZ,este un parfum taios dar foarte potrivit unui barbat dupa o anumita varsta,asa cum de altfel era si bunicul meu...
Lumea filmului nu poate fi decat minunata, atat din punct de vedere artistic cat si din punct de vedere tehnic,motiv pentru care ne intoarcem mereu cu acelasi drag in sala de cinematograf...
Luc Besson spunea :
"Cinematografia nu a salvat viaţa nimănui; nu e un medicament care să salveze viaţa cuiva. E doar o aspirină..."
Mi se pare a fi o definitie perfecta a celei de a 7 a arte...


Postare inscrisa in cadrul Povestii parfumate între bloggeri gazduita cu drag in fiecare w-end de catre Mirela.
Au mai scris :Vania,Vienela,CARMEN,Nina,Lili3d,Daurel,Elly

38 de comentarii:

  1. Amintire, caldă și fermecătoare amintire...Ce frumos mirosea bunicul tău!
    Și dacă tot ne-ai dezvăluit cât de curioasă erai și cât de invidioasă ai fost pe oamenii aceia și pe mirosul de acetonă și pe halatele și pe mănușile lor, va trebui să ne dezvălui ce anume ai lucrat tu în cinematografie! Abia aștept. ;)
    Reverie curată această lectură cu parfum din copilăria caldă și calmă, plină de o minunată curiozitate. Te felicit! Și îți doresc o duminică încântătoare! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. din pacate sunt total atehnica :))
      cu toate astea am invatat cum functioneaza si din ce se compune un aparat de filmat si unul de proiectie,am inavatat de pelicula,despre trucaje,am fost pe platourile de filmare...
      la un moment dat voi povesti mai multe pentru ca,subiectul sugerat de tine mi-a redesteptat multe,multe amintiri...
      multumesc pentru aprecieri Mirela,ma bucur ca ai simtit parfumul amintirilor mele :)
      o duminica perfecta iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  2. geniale spusele lui besson :D Zi faina :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest articol mi-a adus aminte de filmul Cinema Paradiso (1988, regia si scenariul Giuseppe Tornatore, muzica Ennio Morricone + fiul lui, Andrea Morricone), si iata ca am gasit si o versiune integrala completa subtitrata in lb engleza !

    http://www.youtube.com/watch?v=7C89DiLHDrI

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu stiu filmul,am urmarit acum cateva secvente,mi se pare interesanta atmosfera aceea de altadata...
      multumesc Rudolph :)

      Ștergere
  4. Foarte frumoasă joaca voastră. Nu mă pricep deloc nici la cinema nici la parfum aşa că, vă citesc şi vă admir priceperea.
    - - -
    Aspirină? Păi Luc Besson nu ştie că aspirina este un panaceu? Mai ales "aspirina săracului". :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ni te poti alatura daca iti face placere,temele difera de la o saptamana la alta avand ca punct de plecare ideea de Parfum fie al unei intamplari reale sau imaginare,fie al unei amintiri sustinute pe cat posibil de un parfum nu neaparat reperezentand o marca,poate fi doar parfumul unui mar de exemplu pe care il asociezi cu intamplarea respectiva...

      cu siguranta stie si poate tocmai de aceea :))

      Ștergere
    2. Mulţumesc pentru invitaţie. Poate că...

      Ștergere
  5. cu drag Tibi,mai ales ca tu spre deosebire de mine chiar stii sa scrii...eu pot cel mult sa povestesc :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poţi să te alinţi cît vrei dar, eu ŞTIU ce condei ai tu: mi-nu-nat!
      O MAI nimeresc şi eu cîteodată; am scris ceva mai frumos pînă nu demult. Ceva s-a frînt în mine la un moment dat dar, nu ştiu nici "ce" nici "de ce".
      Menţin blogul din obişnuinţă, fără prea mare tragere de inimă. Mai am cîteva postări pregătite pentru Clubul lui Costin şi pentru Clubul lui CARMEN apoi, vom mai vedea...
      Voi mai reposta, voi mai scrie ceva nou, nu ştiu; ştiu că nu voi abandona bloggereala pentru că mi-aţi devenit dragi, prea mulţi dintre voi. hug! :)

      Ștergere
  6. acum tu esti cel care ma alinta...multumesc Tibi :)

    nu stiu ce sa spun...cu totii ajungem sa ne plictism de tot felul de lucruri mai mult sau mai putin...
    poate ca te lasi atins prea mult de ceea ce citesti si aici ma refer la presa scrisa,am observat ca esti foarte ancorat in social...
    acum niste ani semanam putin cu tine,ma suparam de toate cate se intampla la noi,ma suparam pe faptul ca suntem ca ne-lumea...ma mai supar si acum dar am invatat ca pentru fiecare lucru exista un timp si am inteles ca va mai curge apa pe Dambovita pana cand vom fi si noi asa cum ar trebui sa fim...
    trebuie sa ni se primeneasca mintile...eu sper ca se va intampla asta...daca nu,atunci cu siguranta meritam cu prisosinta sa avem conducatorii pe care ii avem...
    te imbratisez si ma bucur ca ai hotarat sa ramai alturi de cei care te indragesc aici in blogosfera >:D<

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumoasa povestioara! :)
    Seara placuta sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Diverse! :)
      placuta sa-ti fie si tie seara!

      Ștergere
  8. draga mea draga, in primul rând trebuie sa-ti spun ca imi place mult noua ta coafura! esti tare dulcica!
    în al doile rând, trebuie sa iti spun ca am citit tae greu textul, fiin scris cu geri deschis si pe fundalul maro... greu! dar l-am citit si tare m-a impresionat povestea ta! ce amintire frumoasa, tu micuta si bunicul, in cabina de proiectie :) Atat de frumos ai descris sentimentele care te-au stpânit atunci! parca te vad :)
    Superba si definitia cinematografiei!
    te pup. O seara parfumata si cat mai placuta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Carmen si mie imi place mult bretonul meu si mai asimetric :)

      am incercat sa schimb culoarea fonturilor,la mine se vedea foarte bine,sper ca acum e ok si la tine daca mai treci pe aici ca sa citesti...
      da...sa stii ca acea curiozitate de atunci a facut parte din ceea ce a reprezentat viitorul meu de mai tarziu :)
      te pupacesc si eu draga mea draga,o seara faina iti doresc la randul meu! :)

      Ștergere
  9. Într-adevăr, în sala de proiecție părea a fi o lume misterioasă. Și eu am fost acolo (unchiul meu dădea filmele) și vedeam cum rulează peliculele, cum unchiul meu le lipea de câte ori se rupeau benzile, cum fluierau cei din sala de cinema, ca să reia mai repede când se întrerupea filmul... Era un anume farmec...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. adevarat si da,mirosul de acetona venea exact de la lipirea peliculei :)
      cabina de proiectie reprezenta realitatea vs lumea mirifica de pe ecran...pentru mine cel putin :)

      Ștergere
  10. Faina povestea ta! Cred ca si mie mi-ar fi placut mirosul din camaruta.
    Imi amintesc ca mica fiind imi placea tare mult sa simt miros de esapament de la camioane si mirosul de prenadez....:))))
    Iar Tabac....ehe! Tabac imi aminteste de un sef tare drag mie da si eu lui...:))
    Te pop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mie imi mai placea mirosul de benzina pe care acum il detest :))
      eee...nici nu ma mir ca sefii si nu doar ei te fragalesc :)
      te pupacesc si eu!

      Ștergere
  11. Acum ma gandesc: mai exista pelicula ?
    De fapt eu ar trebui sa stiu, doar am lucrat in cercetare-proiectare la IOR vreo 12 ani; am plecat de acolo inainte ca o parte a afacerii sa fi fost luata de un artist: Floooriiiin Calinescu !!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. habar nu aveam ca Florin Calinescu a avut vreo legatura cu IOR-ul...
      ma indoiesc ca pelicula sa fi disparut cu totul :)

      Ștergere
  12. amintirile parfumurilor din trecut, si mie imi sunt unele din amintirile cele mai placute...:)

    RăspundețiȘtergere
  13. frumoase amintiri si frumos povestite !
    noapte buna, pandhora!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc,multumesc :)
      o noapte buna iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  14. Ce parfum frumos de nostalgie au si amintitile de aici, de la tine!
    Ai fost o fetita foarte curioasa. Atat de curioasa incat sa ajungi acolo, in cabina celor ce "dadeau" filmul. Wow! Era ceva ce fascina, asa este, si eu ma gandeam cum o fi...dar nu foarte tare. Pentru ca nu aveam cum ajunge acolo. Cred ca tata sau mama nu ar fi facut ceea ce a facut bunicul tau. Incercam sa-mi imaginez insa. Mai vedeam la tv prin filme, cam cum ar fi si era cat de cat o satisfacere a curiozitatii.
    Foarte frumoase amintirile. Cu atat mai pretioase cu cat sunt legate indestructibil de amintirile nepretuite despre bunicul tau.
    Frumos...nostalgic...m-ai purtat in alta lume.
    O noapte buna, Pandhora !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. in multe privinte am ramas curioasa dar fara a mai fi fetita...sau cine stie :))
      mereu am avut tendinta de a incerca sa vad ce se afla in spatele a ceea ce se vede foarte clar :)
      de bunicii mei ma leaga cele mai multe amintiri pentru ca ei m-au crescut si e firesc sa fie asa...
      daca vizita in cabina de proiectie ti-a facut placere,ma bucur mult si iti doresc la randul meu somn usor! :)

      Ștergere
  15. Ce de parfumuri are cinema-ul tau! ;)

    RăspundețiȘtergere
  16. Hm! Desi unul dintre unchi a lucrat la “intreprinderea cinematografica” si am fi avut acces si in cabina de proiectie nu mi-a dat prin minte sa il rog aceasta si nici el nu s-a gandit ca m-ar fi interesat. Acum ma intereseaza asa, sa stiu cum era... dar ce a fost nu va mai fi.
    Ferice de tine ca ai fost curioasa :) si aceasta ocazie a facut sa ai si mai multe amintiri!
    Zeci de filme am vazut, in fel si fel de cinematografe, dar in cabina de proiectie n-am fost! Nu-mi vine a crede! :))
    O seara frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pe mine si acum ma roade curiozitatea sa vad cum arata cabinele de proirctie din mall-uri pentru ca tehnica a evoluat extrem de mult dar nu am curajul sa merg acolo sa vad despre ce este vorba :)
      seara faina iti doresc si eu Diana,multumesc! :)

      Ștergere
  17. Imi placea Tabac înainte de era noastra. Am si uitat ca mai exista! Mai exista?
    Prin Sephore nu l-am vazut, amm sa caut pe net. E un parfum potrivit unui barbat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. l-am gasit pe site-urile care comercializeaza parfumuri si chiar am fost surprinsa,nu ma asteptam...
      imi aminteste de bunicul meu cu toate ca sticla pe care o stiam eu era tot neagra dar putin altfel...
      daca dai clic pe MAURER & WIRTZ o sa vezi unde il poti comanda online...

      Ștergere
    2. Era o colonie Tabac româneasca în copilarie. Nu-mi spune c-ai prins-o si pe asta...

      Ștergere
    3. ma simt ca Matusalem acum :))
      nu,nu cred ca o stiu dar poate ca daca as vedea sticla mi-as aminti :))
      parfumul bunicului meu mirosea exact asa cum l-am descris...in zilele noastre nu am mai simtit acea aroma eleganta si deloc stridenta...

      Ștergere
  18. BUNA PANDHORA EU M-AM NASCUT IN CABINA DE PROIECTIE IN GIURGIU SI ACETONA MI-A INTRAT IN SINGE SI AM LUCRAT CA OPERATOR ALATURI DE PARINTII MEI .MI-E DOR DE ACELE VREMURI SI AS FACE ORICE PENTRU A FI DIN NOU OPERATOR PROIECTIONIST .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur ca ai ridicat capacul "cutiutei" mele Anonimule,bine ai venit! :)
      este emotionat ce ai spus aici,iti inteleg dorul pentru ca atmosfera cabinei de proiectie este cu totul deosebita...
      pentru mine cand eram mica,operatorii mi se pareau a fi stapanii lumilor :)
      nu stiu cata cautare mai are acum aceasta profesie,poate doar in mall-uri pentru ca in rest,cinematografe nu mai exista...mare pacat...
      te mai astept pe aici si poate data viitoare Anonimul va avea si un nume,oricare ar fi el :)

      Ștergere