miercuri, 19 noiembrie 2014

Cum sa iti faci prieteni noi la 30, 40 si 50 de ani

De multe ori, ni se pare greu sa ne mai facem prieteni noi odata ce am ajuns la o anumita varsta, corect? Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa!

Perioadele vietii in care iti este cel mai usor sa iti faci noi prieteni sunt liceul, facultatea si perioada maternitatii. Atunci reusesti sa ai mult mai multe lucruri in comun cu cei de varsta ta. Insa, totul se schimba apoi.
Copiii tai cresc. Este randul lor sa mearga la facultatea, se muta de acasa si asa mai departe, iar tu si sotul sau partenerul tau ramaneti singuri. In prima faza, nu este deloc un lucru rau. Asa reusiti sa petreceti mai mult timp unul cu celalalt. Insa, in cele din urma, dupa luni sau ani, veti simti nevoia sa socializati, sa impartasiti cu cineva pasiunile si povestile voastre. In cazul acesta, ce este de facut, pentru ca sa-ti faci prieteni atunci cand esti matur? 


Sa iti faci prieteni la 30 de ani

Este varsta la care cele mai multe femei sunt mame. Diferitele activitati pe care le ai impreuna cu copiii tai te ajuta sa intalnesti multe alte femei la fel ca tine, iar lucrurile pe care le aveti in comun va apropie. Totusi, de multe ori, simti nevoia sa impartasesti mai mult decat ceva legat de copii. Programul incarcat poate fi unul dintre motivele care te impiedica sa iti faci noi prieteni.
Primul pas? Fii eficienta! Organizeaza-ti timpul astfel incat sa socializezi si in afara activitatilor pe care le are copilul tau. Poate in timpul antrenamentului sau de fotbal te intalnesti cu o amica pe care nu ai mai vazut-o din liceu si pe care ai intalnit-o de curand pe Facebook. Este un inceput!
Nu refuza nicio invitatie. Fie ca este vorba despre o simpla cafea, un eveniment glam sau o petrecere de zi de nastere unde a fost invitat fiul tau, nu stii niciodata ce persoane intalnesti si cum, in mod neasteptat, aceasta interactiune poate naste o prietenie. 


Sa iti faci prieteni la 40 de ani

Daca la 30 ti se pare greu, la 40 pare imposibil? Nu, nu este deloc asa! Inainte de toate, trebuie sa gandesti pozitiv si sa nu te multumesti cu simplul gand ca acum nu ai cum sa cunosti persoane noi doar pentru ca ai 40 de ani. Da, poate nu te incanta ideea de a-ti petrece timpul liber doar cu colegii de la serviciu, dar nu inseamna ca ei reprezinta singura ta optiune.
Fa ceva ce nu obisnuiesti! Inscrie-te la un curs de make-up sau unul de dans. Sigur vei intalni cel putin o persoana cu care esti pe aceeasi lungime de unda. Ai incercat degustarile de vinuri? Chiar daca nu esti pasionata de acest domeniu, este o ocazie excelenta pentru a cunoaste persoane noi. Si, de ce nu, poti lua in considerare si un curs de cooking. Poti face schimb de retete cu ceilalti participanti si totodata sa iti impresionezi familia cu noi preparate culinare. 


Sa iti faci prieteni la 50 de ani

Lucrurile nu sunt prea diferite fata de 40 de ani. Doar ca acum, avand 50, este probabil ca fiii tai sa numai locuiasca impreuna cu tine, lucru care te poate intrista si mai mult. Partea buna este ca nu trebuie sa mai strangi dupa copiii tai si ca ai mai mult timp pentru tine. Calatoreste, citeste carti, fa ceea ce ti- ai dorit dintotdeauna!
Acum totul se concentreaza doar asupra ta si a partenerului tau. Incearca sa inveti o noua limba. Cauta-ti fostii colegi de facultate sau liceu si organizeaza o iesire impreuna cu acestia. Nu astepta o reuniune oficiala! Ia atitudine! Va fi tare amuzant sa iti revezi vechii colegi si sa descoperi ce a facut fiecare dintre ei in ultimii ani.
Mergi la o piesa de teatru, , intereaseaza-te de un cerc de lectura sau chiar un curs de bricolaj. Vei fi surprinsa sa observi cat de multe persoane vei cunoaste. Fii deschisa catre orice fel de activitate! Acum ai mai mult timp decat iti doresti.

Indiferent de varsta, ceea ce functioneaza intotdeauna este ca tu sa nu te limitezi la ceea ce ai, sau nu, in momentul de fata. Ia atitudine si vei vedea ca, in timp, lucrurile se vor schimba. Have fun!


Foto si text: Arhiva Revistei ELLE
 sursa: www.elle.ro

29 de comentarii:

  1. ce sfaturi frumoase! exact asa este! oamenii au nevoie sa socializeze, au nevoie sa simta ca apartin unei anumite categorii de oameni, ca sunt utili societatii, ca timpul lor este pretios. Un om activ va ramâne sanatos mai lung timp decât un om care petrece timpul singur între peretii apartamentului în care locuieste.
    Prietenii mei - ma incadrez la categoria 50+ ☺ - sunt colegii de serviciu, fostii colegi di liceu, vecinii. Interactionez permanet si-mi fac cunostinte noi în excursiile pe care le fac la sfârsit de saptamâna sau în concedii pentru ca recunosc, sunt o persoana extrem de sociabila :) Ma simt bine, mai ales ca pastrez strâns si legatura cu familia, fratii, copiii, nepotii :)) Viata este frumoasa daca o traiesti din plin!
    Pup draga mea draga. Excelenta tema aleasa astazi :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 50 nu este o varsta pe care ti-ar da-o cineva asa ca....:)

      da, am covingerea ca singuratatea imbatraneste si imbolnaveste...
      sper ca si noi vom invata sa imbatranim frumos, vom invata sa socializam la batranete si in alta parte decat cand asteptam sa intram la medic.
      batranii nostri sunt tristi, prea putini sunt cei care isi mai fac noi prieteni si care ies din casa pur si simplu fara sa fie prinsi cu grija nepotilor sau a cumparaturilor...
      exista un restaurant in Bucuresti, Intermacedonia, unde am nimerit acum cativa ani intr-o zi de joi...
      asa am aflat ca acolo, saptamanal, are loc joia pensionarilor, asta insemnand muzica, dans, intr-un cuvant - distractie...ne-am amuzat atunci si am zis, bravo lor! :)

      Ștergere
    2. multumesc draga mea draga pentru apreciere :)
      asa cum stii, nu mai am de mult prea mult timp 20 de ani, nu ma sperie batranetea dar ideea de a nu avea prieteni in jur chiar ma deprima...
      noroc ca si eu, ca si tine, sunt sociabila si ca, asa cum spun uneori prietenii mei, pot vorbi si cu o matura, si ea imi raspunde :)))

      te pupacesc, somn usor!

      Ștergere
  2. Ce vorbiti voi? Am citit si comentariile.Carmen e un model in a socializa cu oamenii,iar tu esti foarte tanara.Eu care am 62 de ani,ma pot lauda cu a lega noi prietenii,s-au sa le reiau dupa ani si ani.Anul asta mi-am facut chiar cateva ,numai ca nu am timpul necesar sa ne intalnim mai des,pentru ca sunt ca Manda,mai mult plecata la fete.Cine sufera de singuratate a trait si traieste degeaba,cand sunt atatea de facut pe lumea asta. Noapte buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce draguta esti tu Floarea, ma rasfeti, multumesc :)

      multi ani inainte, nu as fi crezut ca ai aceasta varsta, ti-as fi dat in jur de 55 de ani :)
      trebuie sa marturisesc, imi place felul tau de a fi, mereu in miscare, tu mereu faci cate ceva, esti cand ici, cand colea, te pasioneaza gradinaritul...nici nu mi-as imagina ca tu nu ai putea avea prieteni :)
      dar sa stii, cunosc persoane de varsta ta care, s-au retras intr-o viata de interior, cu prea putine iesiri din casa....
      eram intr-o dimineata in metrou, langa mine doua doamne in varsta, una dintre ele ii spune celeilalte ca nu a mai mers in Cismigiu de peste 20 de ani...mi s-a parut foarte, foarte trist...

      o noapte buna iti doresc si eu, Floarea! :)

      Ștergere
  3. Răspunsuri
    1. ha ha ha...doar tu o puteai spune asa de transant :)))
      tu si cei 20 de ani ai tai :)

      Ștergere
    2. nu e categoric- am constatat o evidenta

      Ștergere
  4. Ce tinerică eşti, dragă Pandoraa! :)
    De ce te-ai oprit la 50? Poate pentru că ştii că după 60, nimeni nu mai vrea să se împrietenască în mod explicit cu cei care nu mai au mult şi trec? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu m-am oprit eu ci autorii articolului :)
      oricum ideea era ca nu ar trebui sa existe limite de varsta cand este vorba de a stabili noi relatii.
      cat despre a te imprieteni cu cei care "nu mai au mult si trec", se stie ca foarte multi tineri se apropie de persoane in varsta daca au ce invata de la acestea...doar ca totul se pliaza pe personalitatea fiecaruia :)

      Ștergere
  5. Cum isi face un chinez zeci de prieteni la 90 de ani, fiind simpatizat fara retineri ? ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi-ar placea sa fiu chinez doar pentru a-ti putea raspunde la aceasta intrebare :))

      Ștergere
    2. ...devine student al unei Universitati. ;)

      Ștergere
  6. Fiecare vârstă este o etapă importantă în viaţa omului, iar nevoie de prieteni avem mereu. Minunat ar fi să avem măcar câţiva prieteni statornici, pentru toată viaţa. Acelea sunt cele mai profunde prietenii. Dar şi prieteniile noi sunt tare plăcute, căci ne bucurăm să cunoaştem oameni noi. Aşa cum ne oferă blogosfera atâtea ocazii.Avem nevoie să socializăm, să nu închidem în cochilie.
    O zi bună, dragă Pandhora! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. viata fara prieteni este de neimaginat, pentru mine cel putin...
      da, sunt prietenii de o viata si prietenii care apar se leaga pe masura ce timpul trece si noi ne schimbam, chiar daca realizam sau nu acest lucru...
      sunt sigura ca prietenii de care m-am apropiat acum 10 ani ar fi trecut neobservati poate cand aveam 20 de ani...
      timpul ne face sa ne modelam si criteriile care ne fac sa rezonam cu oamenii.
      si da, blogosfera este o modalitate incantatoare de a lega amicitii, de a te apropia de altfel de oameni pe care poate nu ii intalnesti in cercul tau de cunostinte...
      personal nu am cunoscut-o din blogosfera decat pe Carmen si intalnirea cu ea m-a facut sa o apreciez si mai mult pentru ca, pe langa faptul ca este o femeie frumoasa, cu niste minunati ochi albastri, emana multa caldura si sensibilitate...ma bucur ca am avut sansa de a castiga un prieten nou care a trecut de spatiul virtual :)

      multumesc,faina sa-ti fie si tie ziua draga Alex! :)

      Ștergere
    2. Foarte bine ai zis că ne schimbăm, cu vârsta, criteriile de apreciere a oamenilor. Devenim mult mai selectivi, mai atenţi la detalii. Oricum, faţă de copilărie, de tinereţea timpurie, deja cunoaştem mai bine natura umană, în toată complexitatea ei. Iar despre prietenia cu Carmen, sunt convins că este o persoană minunată, aşa cum se vede şi numai trecând pe blogul său. Este frumos când distanţele sunt învinse, iar legăturile de suflet devin atât de puternice.
      Numai bine, dragă Pandhora! :-)

      Ștergere
  7. La 51 de ani sunt "prinsa" cu destule activitati asa ca nu ma plang de plictiseala ! Cu prieteniile ( asa cum percep eu prietenia) este mai greu, dar am cunostinte multe ! :) Sper sa imbatranesc frumos si sa nu devin o baba scrantita, acra si singura ! :)))) Pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multi si frumosi ani si de acum inainte!
      ma indoiesc ca ai putea deveni astfel, sensibilitatea fotografiilor tale te da de gol, sa stii :))
      pup si eu, dna inginer! :)

      Ștergere
  8. :)) Pentru bărbații de 40 plus pare în regulă să participe la degustările de vinuri! :)
    Dar un schimb de rețete ...de băut bere ar fi admisibil? :))))

    RăspundețiȘtergere
  9. Faine sfaturi! Doar ca eu sunt intre varste...:)))
    Astept sa mai cresc...:p
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. lasa, lasa, mai bine ramai asa micuta :P
      te pupacesc si eu! :*

      Ștergere
  10. Bune sfaturile de socializare, dar nu iau la socoteala, ca la 40 - 50 de ani nu esti inca pensionar si timpul liber e foarte limitat. Noi deabia reusim sa ne vedem casa in weekend ... Iar daca nu ai devenit parinte pe bancile facultatii, copii aglomereaza si ei orele libere cu meditatii, antrenamente si alte activitati rasarite ca ciupercile dupa ploaie ...
    Tocmai ma gandeam, ca sunt doi ani, poate chiar trei, de la ultimul spectacol pe care l-am vazut. Si parca vad, ca o sa treaca anul pana o sa reusim sa gasim o varianta sa mergem.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. oricum,sfaturile pot fi adaptate, varsta nu e obligatoriu un criteriu...
      conteaza si ce tip de personalitate are fiecare...
      sunt sigura ca tu te simti minunat in gradina ta care iti umple timpul si te bucura si in asa gradina rasfatat, cine nu s-ar simti minunat? :)

      Ștergere
  11. Eu nu am timp de relaxat cu prieteni, zau, de cand am 4 ani si am inceput serviciul la gradinita plus un job 2 ocazional de bodyguard pt prietena mea pe care o cunosc din copilarie, nu am timp de relaxat cu prieteni, chiar si cand sunt cu prietenii, pana la urma nu rezista sa nu imi puna intrebari deosebit de dificile la care trebuie sa depun un efort extrordinar ca sa le raspund, de ex care mancare prefer, zau, la intrebarea asta nu am stiut ce sa raspund niciodata, nici la persoane din public, nici lui mama, daramite la preteni, si ma consider chiar super norocos ca bunica mea a stiut si a avut experienta necesara sa nu ma intrebe niciodata aceasta intrebare, Sau chiar si cand sunt cu prietena mea cea buna din copilarie, (desi mai rar de cand locuim ff departe unul de altul), fara sa vreau imi recapat jobul de bodyguard fata de ea, si stau asa mereu cu ochii in 4 sa deschid usile din calea ei si sa verific daca nu cumva e vreun raufacator pe acolo, sau ceva de genul asta, sau stau sa comand bilete de teatru sau spectacol sau sa fac un plan de entertainment de vizita de stat oficiala pt ea, mereu parca as fi la serviciu. Chiar si daca ies la o simpla plimbare, singur pe strada, zau, ma gasesc toti ratacitii sa ma intrebe pe mine pe ce alee sa o ia, si eu imediat trebuie sa devin ghid turistic, si asta mi se intampla chiar si daca stau asa ascuns cu nasul in IPhone. Eu chiar sunt coplesitt uneori de nevoia de socializare cu mine personal a semenilor mei oameni, sefi, manageri, secretare, colegi de serviciu ma solicita incontinuu la serviciu, noroc ca nu lucrez in servicii clienti ca asta mi-ar mai lipsi sa am si publicul pe cap si la serviciu, nu numai off serviciu ! Dupa parerea mea, un prieten ideal ar fi un necuvantator care sa nu imi puna absolut nicii o intreare, si sa nu imi ceara el mie directii, ci sa imi arate el pe unde sa o iau, deci un catel sau macar un robot cu GPS daca un catel nu se poate. Dar nu sunt mizantrop, mie imi plac oamenii, nu sunt ursuz daca sunt abordat si mereu incerc sa fiu amabil, insa totusi e ff obositor, plus ma simt uneori chiar incompetent de ex ce ma fac daca nu stiu sa raspund la vreo intrebare, mai ales daca ar veni de la un prieten, zau, m-as simti ff prost ! Sau ce ma fac daca cumva simt ca asteapta el vreo intrebare de la mine, pe ce domeniu oare sa i-o pun ? Pe de alta parte nici eu nu m-am dezvoltat conversational social dincolo de Q & A, si diverse eclaratii de public, asa luand role model si de la emisiunile de TV cu diversi experti si intervievati, chiar si in mod relaxat prietenos, de gen ca la emisiunile alea matinale, cu Razvan si Dani, nu numai de gen mai elevat de la TVR Cultural, adica nu am interactionat niciodata nicii off serviciu decat cu oameni intrebatori, de gen, de unde esti, unde lucrezi, ce muzica iti place, ai vazut filmul x, ce parere ai despre el, etc...zau, ce naiba, de unde sa stiu eu ce sa raspund asa la toate aceste intrebari multiple, plus cu zambet asa placut astfel incat sa nu se simta prost ca m-au deranjat, mai ales daca sunt oameni pe care ii admir totusi, ca eu admir asa multa lume, imi place de ei, dar nu as indrazni niciodata sa ii sacai cum ma sacaie ei pe mine !....Ce bine ar fi sa pot avea un soi de purtator de cuvant ! Sa declare si sa raspunda el in locul meu !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. clar, trebuie sa treci pe lista ta cel putin doua dorinte de implinit:
      1. necesitatea unui purtator de cuvant
      2.un animal de companie

      Ștergere
  12. Mereu o bucurie aici la tine, draga Pandhora..

    Prietenia e un subiect atat de vast...Mama mea spunea mereu: Ramai cu mintea si sufletul deschis...Cred ca aceasta este calea cea mai sincera la orice varsta pentru a lega o prietenie.
    De altfel, iti spun ca inca sper ca intr-un viitor nu prea indepartat ne vom intalni!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mereu o bucurie sa te regasec, Vera...disparitiile tale sunt mai lungi ca aparitiile :))
      mama ta avea mare dreptate, sufletul deschis inchide poarta singuratatii in nas doar ca sunt oameni care, dupa o anumita varsta nu mai au incredere in aceasta deschidere...

      mi-ar face deosebita placere ca aceasta speranta sa devina realitate :)

      Ștergere