sâmbătă, 22 noiembrie 2014

De la Baba au Rhum la SAVARINA

Copilaria ne aduce de multe ori in amintire primele experiente culinare, cele mai pregnante fiind cele referitoare la dulciuri, prajituri. Cofetariile de altadata, acum aproape inexistente, aveau un numar limitat de prajituri insa savoarea si gustul erau inconfundabile. Sa ne amintim de exemplu de celebra Prajitura Savarina, bine insiropata, cu miros de rom si frisca, dulce si parfumata.
PaPa Dulce De la Baba au Rhum la SAVARINA savarina1
V-ati intrebat vreodata de unde ii vin numele si savoarea de rom ? Iata o poveste cu tenta istorica dar si gastronomica:
Daca, la inceput, Baba au Rhum era un simplu aluat dospit, garnisit cu fructe uscate, in zilele noastre, prajitura se serveste insiropata cu rom, alaturi de frisca sau inghetata de vanilie.
Povestea acestei prajituri incepe cu regele decazut si exilat al Poloniei, Stanislau Leszczynski, pentru care zilele se scurg melancolice, in compania fiicei sale Marie, intr-o modesta locuinta in Wissembourg,Franta, unde i-au urmat doar cativa servitori  fideli. Vechiul monarh nu are decat doua regrete: faptul ca isi va putea casatori foarte greu fiica, pe Marie si ca aici, in exil nu mai poate savura prajiturile cu care era obisnuit in Polonia, in special veritabila Baba poloneza, o prajitura mare, facuta din aluat dospit, asezonata cu stafide si fructe confiate, pe care ii placea sa o deguste cu un pahar de vin alaturi. Aceasta prajitura era inalta si avea o forma cilndrica, evocand oarecum forma rochiilor purtate de batranele poloneze iarna, cand din cauza frigului isi puneau pe ele mai multe straturi de haine.

PaPa Dulce De la Baba au Rhum la SAVARINA savarina2
Baba au Rhum

Acolo unde este exilat, in provincial Lorraine, acestor prajituri li se spunea  Briose, sau Kouglof si regele in lipsa de altceva le mananca si pe acestea . Dar nu uita niciodata sa isi ia  alaturi o sosiera cu vin de Malaga dulce, aromatizat cu sofran, in care inmuia bucati din  prajitura, deoarece le gasea prea uscate pentru gustul lui si pentru bietele sale gingii fara dinti!
In acest moment al povestii intervine Stohrer, patiser  ambitios, care isi propune sa imbunatateasca reteta prajiturii. Astfel plecand de la un aluat dospit, dar mai putin bogat in unt decat cel de briosa, el va adauga un mic detaliu care va schimba totul:va imbiba prajitura odata racita intr-un sirop cald cu  rom alcoolic, pana la saturatie.
Si uite asa, Stohrer avid de glorie, ajunge sa deschida la Paris o cofetarie(care mai exista si astazi) si “Baba au Rhum” va cuceri lumea mondena a capitalei. Prajitura este atat de apreciata incat numeroase copii apar pe piata: unii ii adauga stafide, altii o coc in forma de coroana, sau o garnisesc cu diferite creme, sau frisca prospat batuta.
Printre aceste imitatii se numara si ceea ce este cunoscut astazi sub denumirea de Savarina, creatie revendicata de fratii Julien, celebru trio de patiseri parizieni. Se pare ca ilustrul Brillat-Savarin -autorul celebrei „Psihologia gustului”- le-ar fi dezvaluit acestora secretul siropului in care trebuie scufundata prajitura si de acolo ea a fost botezata simplu: Savarina.
Aceasta este acum coapta intr-o forma circulara, cu partea din mijloc decupata, nu mai contine fructe uscate si, indata ce este scoasa din cuptor, este insiropata pana la saturare cu sirop de zahar si rom. Constructia este simpla si de mare rafinament: blat de briosa, sirop alcoolizat si frisca.
 sursa:www.papadulce.ro 
 
Parfumata si insiropata poveste, nu e asa? :)

18 comentarii:

  1. Savarinele... delicioase! Ce pofta mi-ai facut acum.... hmmm, citind dscrierile, imi lasa gura apa!
    Preferatele mele erau însa Bezelele si Ișler -oare cum se scrie?! cred ca Ischler... Este o prajitura mai des întâlnita în Transilvania.
    Fetele mele preferau Rulouri cu frisca. Imi amintesc ca o data Adela (avea 7-8 anisori) a mâncat atât de multe pâna când i s-a facut rau. Dupa acest punct, nu mai putea nici macar la tv sa vada reclame cu frisca :)))
    In ultimii ani, nu prea mai mananc dulciuri. Ciocolata amaruie sau placinte cu fructe sau brânza... nu stiu de ce, dar dulcirile rafinate nu ma mai ispitesc.
    Chiar si ciocolata fierbinte nu servesc deseori. Prefer espresso. Atunci când am pofta de ceva delicat, atunci imi cumpar 100 grame praline, umplute manual. :))
    OOOOoo acum numai dulciuri visez! pup draga mea draga! Weekend minunat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Savarina era una dintre prajiturile preferate in copilarie, Savarina si Kataif-ul :))
      mi-as dori sa fiu si eu ca tine, eu nu rezist prajiturilor cu ciocolata, bomboanelor si ciocolatei...chiar ieri seara am iesit la o ciocolata calda :)))

      pup si eu draga mea draga, w-end fain si tie!

      Ștergere
  2. Aoleu ! Am uitat sa continui povestea Babei cu Rom la mine pe blog ! Ca o incepusem si scrisesem doar primul capitol, oarecum corespunzator partii personajului Stanislaw Leczinski ! Dar acum ai scris-o tu pe toata asa ca am scapat de raspunderea acelui serial si poate ma pot concentra pe celelalte 2 seriale incepute si abandonate de mine, cel epic istoric Dacii pt Toti, si cel gen comedie romantica Rahat ! Adevarul e ca Baba cu Rom era si un serial mai dificil, gen dramatic relational oarecum asa ca Forsyte Saga, sau chiar gen o ecranizare a romanului Razboi si Pace, adresand si relatii de familie internationale, deci nu e dificil de inteles de ce m-am lasat asa pe tanjeala si m-am poticnit. Dar am fost si super ocupat cu vreo 3 joburi in acelasi timp o perioada, si de loc inspiratoare creativ artistic, efectiv pur birocratic ineficiente plus inutile, deci nici macar ceva asa de gen care ar fi putut sa ma inspire la macar vreun subiect de scenariu de serial SF distopic de horror si actiune orwelliana, ca nu am prea avut timp sau inspiratie de blogging !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma simt mult mai bine, am facut o fapta buna :)))

      Ștergere
  3. mmmmm! imi lipsesc! si din aceasta cauza le fac acasa! sunt delicioase. fac si eclere pentru ca si ele imi lipsesc....:)
    sunt atat de simple si atat de bune....
    multumesc pentru poveste!..:P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. uite ca nu m-am gandit vreodata sa le fac acasa :))
      oricum, in seara asta pentru ca nu am savarine prin prajma am pus la cuptor niste rulouri din foietaj cu dulceata de afine si nuca...ufff...sunt irecuperabila :))
      ii invidiez pe cei care nu sunt pofticiosi :D

      Ștergere
    2. Hihi
      Culmea! Eu am pus rulouri tot din foietaj cu branza, ciuperci si marar! Tot aseara! :))
      Eu is pofticioasa nr 1. Imi vine rau de la cat mi-e de pofta!

      Ștergere
    3. :))
      rulouri cu foietaj si branza ar fi vrut si prietenul meu aseara dar a iesit castigatoare dulceata :))
      poate in seara asta va avea mai mult noroc, nu stiu ce sa zic :))

      Ștergere
  4. Numai bine, mi-ai amintit de prajitura asta :) O sa o pun pe lista de sarbatori.

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu doar parfumată și însiropată, ci de-a dreptul delicioasă! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Bună scumpo!
    Citind articolul deja mi-ai făcut poftă și trebuie să recunosc că nu am făcut niciodată savarine,prefer să le cumpăr!
    Îți doresc o duminică plăcută și dulce ca tine!
    pup și îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nici eu nu am facut si nici nu intentionez sa fac :)
      in copilarie adoram aceasta prajitura si evitam pe cele cu ciocolata, acum lucrurile stau exact pe dos :))
      te imbratisez si eu cu acelasi drag! >:D<

      Ștergere
  7. hihihi...odata eram gospodina: adica faceam prajituri in casa (inclusiv savarina si ecler). Acum, daca am pofta de "ceva dulce"cumpar...culmea este ca nu prea mai poftesc!!! :)
    Nu stiam povestea : a fost interesant de citit ! Pup

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. povestea mi-a placut si mie, iubesc sa aflu ce se gaseste in spatele a ceea ce cunoastem fara de fapt, a sti :)

      noroc ca nu am fost niciodata cu adevarat gospodina :))
      imi place sa fac tot felul de lucruri dar nu sofisticate si mai ales care sa nu ma tina prea mult timp in bucatarie...
      sigur, am experimentat si chestii complicate dar nu mi-am facut un obicei din asta :))
      te pupacesc si eu! :*

      Ștergere