vineri, 24 februarie 2017

Clubul Condeielor Parfumate - Parfumul Literelor


Gata, si ultima cutie era despachetata, mai trebuia doar sa gaseasca loc si pentru obiectele adunate aici de mult timp.
Pastrase cutia asta in debaraua vechii case si chiar se gandise sa nu o mai aduca aici pentru ca habar nu avea ce o fi pus acolo acum multi ani.
Parasise cu relativa parere de rau casa in care locuise 32 de ani cu sotul ei si fiica acestuia din prima casnicie.
Ea nu a avut copiii ei dar aceasta fiica a lui a fost atat de a lor incat a suplinit perfect aceasta lipsa.
Casa lui a fost a lor, copilul lui a fost al lor dar viata lor traita impreuna chiar a fost a lor si doar a lor.Nimic spectaculos in aceasta viata, poate cu nimic diferita de banalul curs al vietii altora doar ca ea, viata, s-a schimbat cand el a plecat pentru totdeauna din casa si din viata lor, un barbat inca tanar...
Au ramas singure.
Acum venise randul fiicei sa-si randuiasca o viata, asa ca Ea a ales sa-si cumpere un mic apartament in care sa continuie sa vietuiasca, lasand casa, in opinia ei, cui o merita de drept.
Si-a amenajat apartamentul simplu, fara mobilier sofisticat, doar mici obiecte vintage care sa puncteze delicat mobila inchisa la culoare, mici detalii pastel care sa aduca o armonie deloc prafoasa noii ei locuinte.
Si iata aceasta ultima cutie, nu pare sa contina nimic interesant, deja ce era in cutie trecuse intr-un sac pentru gunoi.
Aha, iata ca in cutie mai exista o cutie, cam urata din carton, de fapt e o veche cutie de pantofi Guban.
Guban?
Oare mai exista marca asta de incaltaminte?Stia sigur ca pe vremea cand ea avea vreo 20 de ani era o fabrica prin Timisoara...
Incepe sa scotoceasca cutia deja deschisa si...ahhh, o intepatura scurta in deget o face sa-si traga mana ca arsa...
Fara nicio explicatie inima incepe sa-i bata neregulat si mana care se indrepta spre hartia de unde pornise intepatura incepe sa-i tremure, dar acum stia de ce...
Chiar si cu ochii larg deschisi il vede zambind pe El...pe El cel pe care l-a vrut uitat in tanara ei tinerete, inainte ca viata langa un alt om sa se fi asezat.
Acum tinea in mana cutiuta de parfum din metal, inscriptionata cu mici litere arabesti aurii care par niste desene si nu litere.
Se aude razand in seara aceea de 1 Martie cand El, plin de emotie a venit aducandu-i aceasta cutiuta, il aude spunandu-i in limba romana pe care o vorbea destul de bine dar cu accent arabesc "somn usor si martisor"...ii placea lui cum suna in romana aceste cuvinte, lui i se pareau a fi o poezie...
Cu toate ca avea o barbie hotarata, o mustata neagra foarte serioasa si o frizura la fel de serioasa, trasaturi putin aspre, toate insumand o uratenie deloc armonioasa, ochii, privirea te invaluiau intr-o blandete, intr-o bunatate teribile.
Asa s-a indragostit de El, privindu-l in ochi.
El i-a povestit cam la un an dupa prima lor intalnire, ca nu a uitat cum arata Ea in ziua in care s-au intalnit prima oara.
Era vara, o astepta langa fantana din fata Facultatii de Arhitectura unde El era student.Isi amintea parul lung si des coborand mult pe spate, rochia alba cu "dngulite" albastre subtiri (nu putea pronunta corect dungulite) si sandalutele bleumarin, marca, evident Guban...poate ca asta era chiar cutia lor.
Mica casetuta-cutiuta contine o sticluta, acum goala de parfum, imbracata in piele.Ea scoate cu grija sticluta, oricum, deja camera se umple de un vag si totusi puternic parfum cu accente de mosc si ambra si smirna si lemn de agar, un parfum greu care ii urca si mai sus nodul din gat...asa mirosea si el.
In seara aceea i-a explicat ca parfumul este si pentru ea si pentru el si ca miroase diferit pe pielea femeii fata de cea a barbatului.
Ea a ras la ideea unui parfum si pentru El si pentru Ea...El nu.
Trei, aproape patru ani a durat povestea lor...erau atat de fericiti cand timpul ii aducea impreuna, ceea ce ii lega era armonia care exista dincolo de cuvinte...
Dar timpurile i-au despartit.Ea nu ar fi fost fericita in tara lui, El nu putea sa-si paraseasca familia ramanand in tara ei...
Tot Ea a fost cea care a ales sa se casatoreasca dar intamplarea a facut ca, cu cateva luni inainte de casatorie si la 3 ani de la despartirea lor, sa se intalneasca pe strada.
El terminase facultatea si, din cauza unei probleme de sanatate ramasese in tara.
I-a spus ca o cautase peste tot...
Acum Ea se marita.
El era singur.
Eu nu te-am inlocuit, a mai spus El.
Pe fundul cutiutei abia acum observa un biletel, este imbibat cu acel parfum al carui nume nici ca mai conteaza.
Nu-si amintea sa-l fi citit...il deschide repede...
Pe biletel, desenate parca, se impletesc acele litere serpuitoare.
Si ele au parfumul...Lor.
Oare ce i-a scris, ce i-a putut spune si Ea nu a stiut...
Probabil ca El a vrut ca ea sa descopere singura sensul ascuns al acelor litere parfumat desenate.
Trebuie sa afle.
A cautat, a intrebat si a aflat.El i-a spus si ea a pastrat pentru totdeauna: "somn usor si martisor"...

Vreau sa urez si aici, la mine acasa, la multi ani de Povesti Parfumate pentru ca azi, Clubul Condeierilor aniverseaza 6 ani de existenta, fie sa se adune si pe mai departe si sa ne bucure! :)
Mai multe si parfumate povesti gasiti pe blogul fermecatoarei noastre gazde, Mirela.

32 de comentarii:

  1. Pandhoraa, ce poveste! Perfectă pentru o aniversare, și nu doar a Clubului nostru, ci a iubirii, a zilei de Mărțișor, a parfumului bun și a literelor unduioase și frumoase! Chiar dacă e născocire, dovadă a creativității tale evidente, am senzația că are și un sâmbure de adevăr, poate și pentru că El nu era tocmai frumos, dar era bun și generos. O asemenea cutiuță de parfum e o bijuterie în sine, iar faptul că a iubit-o, deși a fost părăsit, tot generozitate se cheamă că e. Iar "somn usor si martisor", o urare frumoasă, îmi adduce aminte de vremurile în care oamenii erau mai puțin preocupați de ecranele luminoase care le acaparează viața. Revenind la parfumul Lor, mărturisesc nu doar că-mi plac parfumurile unisex, ci și literele arabe. Sunt frumoase în sine, mici opere de artă, care parcă sunt create special pentru compozițiile grafice.
    Dragă Pandhoraa, revenirea Poveștii noastre , chiar dacă-mi răpește timp, îmi dă un elan primăvaratic! Să ai o preafrumoasă primăvară!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. o poveste nu ar mai fi poveste daca nu ar avea si micul ei filon de adevar :)
      daca ai simtit parfumul literelor arabesti delicat desenate,iata, si ele litere dar altfel, sunt bucuroasa :)

      ai spus elan, sa stii ca exact aceasta senzatie de bucrie nerabdatoare o a si eu datorita revenirii Povestii noastre, cum frumos ai spus :)
      ne bucuram ca iti faci timp pentru noi si iti multumim ca ai deschis pentru noi toti un nou capitol care va fi, cu siguranta, de poveste!

      Ștergere
  2. Vezi tu draga mea, nu degeaba îti spun eu "cutiuta"! Estii plina de amintiri ... si tare parfumata! :))
    Mi-a placut teribil de mult povestea ta!

    pupici si sa ai o zi fantastica! ♥

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc, Ella! :)
      daca "cutiuta" mea inca iti ofera surprize, sunt tare multumita! :)

      te pupacesc si eu, fermecatoare sa-ti fie si tie ziua! :*

      Ștergere
  3. Am tremurat puțin citind, simțind nelămurit bucuria regăsirii unor lucruri trecute pe care le păstrăm mereu, ca pe o promisiune fără regret a iubirii. Așa cum a fost...în primăverile vieții noastre!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. bucuria mea e ca ai rezonat cu povestea mea, poate si cu a ta si cu cele nespuse :)
      multumesc!

      Ștergere
  4. Eeh! N-a fost sa fie!:D Fiecare dintre noi are cutiuta lui :)).
    Serios acum, mi-a placut ideea. Imi place de fapt ca e altfel decat a mea, si altfel decat a Mirelei, si asta imi place, ca fiecare e cu ideea lui surprinzatoare. Ideea din cutiuta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acesta e farmecul acestui Club, diversitatea, la fel ca in viata :)

      Ștergere
  5. Imi place muuult, mult de tot povestea ta!
    Adevarata iubire lasata inainte de a fi consumata e prea puternica pentru a fi uitata. :) E acolo mereu, ca o unda de parfum, apare peste timp ca un dor si cu o intrebare vesnic fara raspuns: ce-ar fi fost daca...? :)

    Iti doresc, cu drag, sa ai un weekend minunat! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Diana, multumesc ca ai simtit alaturi de mine :)

      cu drag la randul meu iti doresc un w-end minunat! :*

      Ștergere
  6. Povestea ta e o mica bijuterie, Pandhora. Bravo !

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte drăguță povestiora,și eu mă întreb mai există”Guban”?
    Mulțumesc pentru lectură,draga mea Tiză!
    Îți doresc un weekend plin de bucurii și multe zâmbete!
    Pupici cu drag,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pup si eu Elena, w end minunat iti doresc si eu, cu drag 😘

      Ștergere
  8. Ce parfum interesant! Si pentru ea si pentru el, numai ca miroase diferit pe pielea fiecaruia. Nu stiu daca e adevarat sau e rodul fanteziei tale, dar ideea mi se pare magnifica. Frumoasa poveste!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In fiecare poveste exista o picatura de adevar🙂
      Ma bucur ca ai rezonat cu el, ma bucur ca ai rezonat cu ea...
      Multumesc pentru aprecieri! 🙂

      Ștergere
  9. În primul rând, trec pragul pandhorei salutand de bun gasit, apoi, pentru că e parfum de litere nu pot sa nu remarc măiestria celor care fac povestea sa aiba autenticitate ..a LOR, a LUI, a EI. M-au înfiorat și m-au făcut sa fiu atentă la fiecare cuvant ales, mai apoi. Viata are un parfum aparte și asa cum fiecare picatura se imbiba cu mirosul personal al pielii, cred ca și vieile noastre au parfum diferit, desi uneori folosim aceleasi ingrediente. Guban...ce poveste, ce amintire! Am purtat unii, candva, cu cea mai frumoasa culoare posibila. Un old-rose pe care nu l-am mai vazut decat in piese vintage de mobilier. Cat despre povestea de iubire, eu le numesc povesti neterminate și imi pare ca daca le-am pune alaturi „ce ar fi fost daca” ..doar am strica vraja. Nu stiu unde m-am dus cu comentariul, dar stiu ca articolul acesta a dat drumul multor alte franturi de viata uitata intr-un colt, și multumesc pentru asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit, te mai astept!🙂
      Tare ma bucur ca nu sunt singura care pastreaza amitirea incaltamintei Guban, era cu adevarat o MARCA 🙂
      Sunt foarte de acord cu "ce ar fi fost daca"....da, vraja nu ar mai fi vraja, ar deveni realitate, palpabila, concreta
      Are si realitatea darmecul ei dar...
      De multe ori am spus ca povestea lui Romeo si a Julietei lui s ar fi pierdut in cenusiul cotidian daca ar fi urmat obisnuitul curs al intamplarilor de iubire🙂
      Uneori ma gandesc ca adevaratul curaj e sa faci fata realitatii, totusi ☺️
      Dar, cum spune inteleptul, sa nu ne para rau ca s a terminat, sa ne bucuram ca s a intamplat!🙂

      Te mai astept!🙂

      Ștergere
  10. Ce poveste frumoasă, cu parfum din vremuri demult trecute... Cine nu își amintește cu emoție de asemenea clipe magice, din anii fragedei tinereți? Și cum să nu te emoționezi când găsești o cutie cu amintiri și alte lucruri păstrate cu drag și cărora numai tu le știi semnificația... Mici „comori” de suflet...
    Numai bine îți doresc cu drag și un week-end minunat! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc draga Alex! :)
      Cu totii avem, real sau imaginar o astfel de cutiuta...🙂
      W end perfect iti doresc la randul meu! 🙂

      Ștergere
  11. genul de poveşti uşor nostalgice dar atât de plăcute !
    felicitări ! mi-a plăcut mult !
    cu drag, îţi doresc un weekend cât mai minunat ! pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru vizita si pentru aprecieri! 🙂
      Un w-end perfect iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  12. Se spune ca timpul te face sa uiti. Nu prea cred in aceasta idee. Cel mult estompeaza anumite detalii, asa cum invechesti o fotografie, dar esenta va ramana mereu. Frumoasa poveste, Pandhora!
    Un weekend minunat sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Suzana🙂
      Timpul altereaza dar nu distruge decat daca asta ne dorim...
      Zi minunata iti doresc la randul meu!🙂

      Ștergere
  13. Povestea ta mi-a amintit de o alta, reală, cu personaje ca ale tale. El, arab, cu o forță interioară plină de un farmec bărbătesc, iar Ea, delicată, de aici...
    A fost frumos...

    RăspundețiȘtergere
  14. Bine v-am găsit!Cutia cu poveşti a Pandorei a fost deschisă, iar din ea se vor revărsa multe şi parfumate amintiri, povestiri, cuvinte frumoase. Mă bucur mult că v-am descoperit împreună cu poveştile voastre parfumate şi incredibile, că se va mări numărul oamenilor deosebiţi pe care i-am cunoscut on-line. O zi de poveste să ai! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai venit! 🙂
      Ma bucur ca ai ridicat capacul cutiutei mele, sper ca o vei mai face si ca vei gasi lucruri pe placul tau...
      La randul meu sunt incantata sa descopar in continuare oameni noi datorita minunatelor povesti parfumate din Clubul Condeierilor indragostiti de cuvintele cu parfum si cu povedte...

      Ștergere
  15. Buna dimineata, draga mea!
    Intai de toate, am constatat ca a ta casuta virtuala s-a mai schimbat fata de cum o stiam. E drept, nici nu am mai venit in vizita de tare multa vreme, pentru mine viata luand o interesanta intorsatura in acest timp. :)
    Alta mica surpriza e faptul ca povestea ta, ca si a mea, poarta cititorul pe aripi de amintire, de primavara si parfum. Si de poveste neimplinita. Mi-a placut mult mai ales ca m-a transportat intr-o lume care pentru mine este si va ramane fascinanta. La minunata lume araba ma refer, desigur. :) Cand eram doar o fetita, devoram "O mie si una de nopti". :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O pauza de un an am facut si eu, chiar ma gandisem si inca ma gandesc sa inchid blogul pentru ca timpul nu mi da posibilitatea sa citesc alte bloguri si sa ma ocup de al meu...
      Mirela a reusit sa ne reuneasca, iar amintirea acelor vremuri cand ne vizitam zilnic unii pe ceilalti e tare placuta doar ca va ramane la timpul trecut...prezentul ne a cam prins in lumea reala departe de virtual...
      Cat despre parfumul povestilor da, in mod diferit cele postate de noi se aseamana chiar daca degaja alt parfum🙂
      O mie si una de nopti...o da!
      O vara intraga mi s luat in copilarie sa citesc cele 13 volume🙂
      Visam doar apa de transafir, smirna, curmsle si smochine si o mie de alte lucruri parfumate🙂

      Ștergere
  16. Bine te-am regăsit, Pandhora! Ce poveste frumoasă ai creat aici la tine, cu iz de melancolie și litere, evident! M-ai aruncat și pe mine pe cărări uitate și pline de iubire! Să avem o primăvară plină de parfumuri rare, iar poveștile să ne reunească mereu! Îmbrățișări de la fosta Lolita! ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. te imbratisez si eu, ma bucur de regasire, ma bucur si mai tare daca cuvintele mele au redeschis "cărări uitate și pline de iubire" asa cum tare frumos ai spus :)

      Ștergere