Fotografia ii apartine lui Stefan Feldmann, o persoana foarte draga mie :)
mai multe si mai frumoase gasiti la CARMEN
miercuri, 21 ianuarie 2015
luni, 19 ianuarie 2015
7 lucruri pe care nu le știai despre lavandă
Remediu anti-mătreață
Uleiul esențial de lavandă este un foarte eficient remediu anti-mtreață. Amestecă 15 picături de ulei de lavandă cu 2 linguri de ulei de măsline sau migdale (presat la rece). Încălzește-l 1 minut și apoi masează bine pielea capului cu acest amestec. Acoperă părul cu un prosop timp de o oră și apoi șamponează părul și clătește-l bine. Repetă tratamentul o dată pe săptămână, timp de o lună.
Antiinflamator
Uleiul esențial de lavandă este puternic antiinflamator și reduce senzația de mâncările, roșeața sau edemele. Pune un strop de ulei direct pe piele și masează ușor zona. În 15 minute ar trebui să își facă efectul.
Impotriva acneei
Inhibă înmulțirea bacteriilor care cauzează apariția acneei, ajută la reglarea excesului de sebum și cicatrizează rănile cauzate de erupțiile acneice. Adaugă puțin ulei esențial de lavandă în cremele tale de față.
Vindecă cistita
Reduce inflamațiile, vindecă cistita, stimulează producerea de urină și curățarea rinichilor, restabilește echilibrul hormonal din ”zonă” și scapă de durerile asociate cu infecțiile urinare sau crampele menstruale.
În caz de laringită și amigdalită
O mulțime de probleme asociate cu infecțiile respiratorii sunt tratate cu ajutorul uleiului esențial de lavandă – sinuzita, bronțita, tusea, laringita, amigdalita, astmul. Uleiul se folosește ca atare, pentru masarea pieptului, gâtului și spatelui sau sub formă de vapori/inhalații. Uleiul de lavandă este un expectorant natural foarte bun și stimulează eliminarea secrețiilor purulente, grăbind vindecarea.
Tulburări digestive
Stimulează producția sucurilor gastrice și activitatea bilei, ajută la tratarea indigestiilor, te scapă de flatulență, episoade de vomă și diaree, asociate cu probleme digestive, stimulează tranzitul intestinal
Împotriva cancerului
În combinație cu alte uleiuri esențiale, uleiul de lavandă are proprietăți remarcabile în prevenirea și tratarea cancerului, arată studii conduse, deocamdată, pe șoareci. Cercetătorii studiază încă efectele anticancencerigene ale uleiului de lavandă și sunt optimiști cu privire la eficiența uleiului de lavandă ca remediu împotriva cancerului.
foto Shutterstock
sursa:www.baby.unica.ro
duminică, 18 ianuarie 2015
Influenta culorilor in dormitor
Cu toţii avem câte
o culoare favorită şi de multe ori acest lucru se va regăsi în casele
noastre. Psihologul Irina Paraschiv psihoterapeut la Psihosolutii ne dă
câteva detalii despre impactul pe care îl au culorile asupra
subconştientului.
Studiile recente arată că atunci când ochii noştri văd o anumită culoare, creierul eliberează diferiţi hormoni care ne influenţează într-un anume mod la nivel emoţional şi atitudinal. De exemplu, culoarea galben – se pare – stimulează secreţia de serotonină în creierul nostru, substanţă supranumită şi „hormonul fericiriiˮ. De aceea nu ar fi rău ca la alegerea unei culori pentru o anumită cameră să ne gândim la cum ne poate afecta acea culoare în activităţile pe care le facem. Culorile calde şi pastelate pot fi potrivite pentru un spaţiu primitor, unde se reuneşte întreaga familie, deci nu în dormitor. Mai merg nuanţele de galben deschis, verde pal şi poate un maro natural.
Galbenul este o culoare asociată cu starea de bine, cu optimismul şi cu o minte limpede şi o atitudine veselă. Galbenul poate fi de ajutor în „înmuiereaˮ stărilor de tristeţe şi în încurajarea stărilor de bine. Verdele este o culoare foarte plăcută care poate invoca stări de echilibru şi de pace, ceea ce poate ajuta în controlarea stresului şi la inducerea calmului. Albastrul este o culoare care promovează calmul şi liniştea. S-a dovedit faptul că albastrul poate ajuta în stările de insomnie şi promovează un somn odihnitor. Roșul și violetul sunt prin definiţie culoari regale, frecvent folosite în casele nobililor din trecut. Se pare că expunerea la aceaste culoari poate stimula creierul să rezolve probleme şi să devină creativ. Portocaliul este o culoare caldă, asociată de multe ori cu familiaritatea, socialibilitatea şi chiar cu fericirea. Studiile arată că este o culoare excelentă pentru spaţiile în care vrem să promovăm interacţiunea şi construirea de relaţii sociale.
Influenta culorilor in dormitor – Dacă eşti o fire exuberantă, dar doreşti ca somnul tău să fie liniştit, vopseşte peretele din spatele patului cu albastru deschis şi însufleţeşte-l cu decoraţiuni de perete. În dormitorul unui adolescent poţi miza pe foarte multe culori, mai ales în cazul în care acesta este timid. Culorile tari îi vor da curaj.
O zugrăveală în degrade ce sugerează răsăritul soarelui e destul de deranjantă în dormitor. Poţi avea senzaţia că noaptea e mai scurtă şi nu îţi vei face orele necesare de somn.
Negrul într-o cantitate mare dă senzaţia unui spaţiu bolnăvicios, ce te poate influenţa negativ. Echilibrează-l cu o cantitate dublă de alb pentru a anula efectul greoi.
Foto: Iulian Iacob; Locație: Mobexpert; Styling: Alina Borcea și Mihaela Radu
sursa: www.casa-gradina.ro
Studiile recente arată că atunci când ochii noştri văd o anumită culoare, creierul eliberează diferiţi hormoni care ne influenţează într-un anume mod la nivel emoţional şi atitudinal. De exemplu, culoarea galben – se pare – stimulează secreţia de serotonină în creierul nostru, substanţă supranumită şi „hormonul fericiriiˮ. De aceea nu ar fi rău ca la alegerea unei culori pentru o anumită cameră să ne gândim la cum ne poate afecta acea culoare în activităţile pe care le facem. Culorile calde şi pastelate pot fi potrivite pentru un spaţiu primitor, unde se reuneşte întreaga familie, deci nu în dormitor. Mai merg nuanţele de galben deschis, verde pal şi poate un maro natural.
Galbenul este o culoare asociată cu starea de bine, cu optimismul şi cu o minte limpede şi o atitudine veselă. Galbenul poate fi de ajutor în „înmuiereaˮ stărilor de tristeţe şi în încurajarea stărilor de bine. Verdele este o culoare foarte plăcută care poate invoca stări de echilibru şi de pace, ceea ce poate ajuta în controlarea stresului şi la inducerea calmului. Albastrul este o culoare care promovează calmul şi liniştea. S-a dovedit faptul că albastrul poate ajuta în stările de insomnie şi promovează un somn odihnitor. Roșul și violetul sunt prin definiţie culoari regale, frecvent folosite în casele nobililor din trecut. Se pare că expunerea la aceaste culoari poate stimula creierul să rezolve probleme şi să devină creativ. Portocaliul este o culoare caldă, asociată de multe ori cu familiaritatea, socialibilitatea şi chiar cu fericirea. Studiile arată că este o culoare excelentă pentru spaţiile în care vrem să promovăm interacţiunea şi construirea de relaţii sociale.
Influenta culorilor in dormitor – Dacă eşti o fire exuberantă, dar doreşti ca somnul tău să fie liniştit, vopseşte peretele din spatele patului cu albastru deschis şi însufleţeşte-l cu decoraţiuni de perete. În dormitorul unui adolescent poţi miza pe foarte multe culori, mai ales în cazul în care acesta este timid. Culorile tari îi vor da curaj.
O zugrăveală în degrade ce sugerează răsăritul soarelui e destul de deranjantă în dormitor. Poţi avea senzaţia că noaptea e mai scurtă şi nu îţi vei face orele necesare de somn.
Negrul într-o cantitate mare dă senzaţia unui spaţiu bolnăvicios, ce te poate influenţa negativ. Echilibrează-l cu o cantitate dublă de alb pentru a anula efectul greoi.
Foto: Iulian Iacob; Locație: Mobexpert; Styling: Alina Borcea și Mihaela Radu
sursa: www.casa-gradina.ro
sâmbătă, 17 ianuarie 2015
7 orase renunta treptat la masini
Pentru un locuitor al Bucureştiului, ideea ca municipalitatea să vină cu propunerea de a elimina sau măcar de a reduce traficul auto,cel puţin din zonele centrale, pare un scenariu de SF.
Există însă câteva oraşe din diferite colţuri ale lumii care încearcă,nu doar pe hârtie, să redea pietonului ce e al pietonului: spaţiul public.
Oraşul spaniol a interzis deja mare parte din traficul auto pe anumite străzi, iar la începutul acestui an a anunţat extinderea zonei unde nu este permis accesul maşinilor, la aproape doi kilometri pătraţi. Riveranilor le va fi în continuare permis să conducă, însă restul şoferilor vor primi amenzi de aproape 100 de euro dacă încalcă regulile. Scopul edililor din Madrid este ca, în următorii cinci ani, să transforme centrul oraşului într-un perimetru exclusiv pietonal. În acest sens, 24 din cele mai aglomerate şi circulate străzi ale Madridului vor fi reamenajate pentru pietoni. O altă măsură, deja adoptată, prevede ca şoferii maşinilor poluante şi murdare să plătească tarife mai mari la parcări.

Anul trecut, gradul de poluare a aerului a ajuns la cote foarte ridicate în capitala Franţei, iar atunci primăria a interzis temporar în anumite zone circulaţia maşinilor cu numere pare. Drept rezultate, nivelul de smog a scăzut cu circa 30% în cele mai intens poluate zone. Următoarea măsură pe care administraţia pariziană o va lua în ceea ce priveşte traficul va fi interzicerea non-riveranilor de a circula cu maşina în centrul oraşului, pe durata weekendului. În viitor, se ia în calcul extinderea acestei reguli pe toată durata săptămânii. Totodată, până în 2020, edilii vor să dubleze numărul pistelor de biciclete şi să interzică maşinile diesel, iar anumite străzi intens circulate să fie rezervate maşinilor electrice şi altor maşini cu emisii scăzute. De altfel, numărul şoferilor a scăzut semnificativ la Paris: dacă în 2001, 40% din locuitori nu deţineau o maşină, astăzi, procentul a crescut la 60%.

Chengdu este un oraş-satelit aflat pentru moment în construcţie, în sud-vestul Chinei, în apropierea unui alt mare oraş cu acelaşi nume, capitala provinciei Sichuan. Acest oraş, a cărui finalizare este estimată pentru 2020, va fi conceput astfel încât condusul maşinii va deveni, în mare parte, inutil: oricine va putea ajunge în orice punct al oraşului în 15 minute, mergând pe jos. Proiectul este realizat de Adrian Smith şi Gordon Gill, arhitecţi din Chicago, şi rezervă traficului motorizat doar jumătate din suprafaţa străzilor. De asemenea, satelitul va comunica cu oraşul Chengdu prin transportul public. Din cei 80.000 de locuitori pe care îi aşteaptă acest orăşel-suburbie, majoritatea vor putea ajunge la muncă pe jos.

Municipalitatea oraşului german nu intenţionează să interzică maşinile, ci doar să creeze condiţiile pentru ca locuitorilor să le vină mai uşor să nu conducă. Grünes Netz (Green Network – Reţeaua verde) este numele proiectului care ţinteşte să creeze piste pentru biciclete sau mers pe jos, care să lege toate spaţiile verzi care există în prezent în oraş şi care să ofere locuitorilor oraşului posibilitatea de a se deplasa oriunde doresc fără maşini (inclusiv celor care fac naveta spre locul de muncă, în oraş). Această reţea verde va fi construită în următorii 15 – 20 de ani şi va conecta parcurile, locurile de joacă, grădinile comunitare, ba chiar şi cimitirele din oraş. În total, 40% din acest al doilea mare oraş al Germaniei va fi acoperit de această reţea verde. Localnicii şi turiştii vor fi, astfel, încurajaţi să meargă pe jos sau cu bicicleta prin tot oraşul. Totodată, Hamburgul va extinde suprafaţa de spaţii verzi cu 25 de hectare de parcuri şi grădini, care vor acoperi autostrada ce traversează oraşul.

Deşi capitala Finlandei aşteaptă un influx de noi locuitori în următoarele decenii, din ce în ce mai puţin maşini vor avea acces pe străzile oraşului. O nouă strategie a municipalităţii va transforma suburbiile, actualmente puternic dependente de maşini, în spaţii prietenoase cu pietonii şi bine conectate la centru prin transport public de mare viteză. În acelaşi timp, Helsinkiul are în dezvoltare un sistem de transport public la cerere: Călătorii vor avea la dispoziție o aplicație pe telefon cu mai multe opțiuni ieftine, flexibile și coordonate de deplasare. Ei vor specifica punctul de plecare și destinația și poate câteva preferințe, iar aplicația va planifica traseul și va funcționa ca platformă universală de plată. Astfel, în circa 10 ani, autorităţile speră ca maşinile personale să devină inutile.

Oraşul italian are de dus o luptă destul de serioasă cu poluarea provocată de maşini, astfel încât autorităţile testează acum o metodă de a ţine maşinile departe de centru: locuitorii care aleg să-şi lase maşina acasă primesc vouchere pentru transport public gratuit. Pentru ca milanezii să nu poată trişa, există un sistem de contorizare online, prin care maşinile sunt localizate. În fiecare zi când cineva alege să meargă la serviciu fără maşina personală, beneficiarul primeşte un voucher pentru contravaloarea călătoriilor cu autobuzul sau cu trenul.

Peste jumătate din locuitorii din capitala Danemarcei merg zilnic la serviciu cu bicicleta, în condiţiile în care, în urmă cu patru decenii, traficul din Copenhaga era extrem de intens. În anii 60, zonele centrale au început să fie transformate în zone pietonale şi, treptat, cartierele fără maşini s-au extins. În prezent, în acest oraş se înregistrează cel mai mic număr de proprietari de maşini din Europa. Municipalitatea a amenajat până acum peste 320 de kilometri de piste de biciclete, iar în jurul suburbiilor se construiesc super-”velostrăzi” pentru facilitarea transportului pe două roţi.
sursa: www.totb.ro
Există însă câteva oraşe din diferite colţuri ale lumii care încearcă,nu doar pe hârtie, să redea pietonului ce e al pietonului: spaţiul public.
Madrid
Oraşul spaniol a interzis deja mare parte din traficul auto pe anumite străzi, iar la începutul acestui an a anunţat extinderea zonei unde nu este permis accesul maşinilor, la aproape doi kilometri pătraţi. Riveranilor le va fi în continuare permis să conducă, însă restul şoferilor vor primi amenzi de aproape 100 de euro dacă încalcă regulile. Scopul edililor din Madrid este ca, în următorii cinci ani, să transforme centrul oraşului într-un perimetru exclusiv pietonal. În acest sens, 24 din cele mai aglomerate şi circulate străzi ale Madridului vor fi reamenajate pentru pietoni. O altă măsură, deja adoptată, prevede ca şoferii maşinilor poluante şi murdare să plătească tarife mai mari la parcări.
Paris
Anul trecut, gradul de poluare a aerului a ajuns la cote foarte ridicate în capitala Franţei, iar atunci primăria a interzis temporar în anumite zone circulaţia maşinilor cu numere pare. Drept rezultate, nivelul de smog a scăzut cu circa 30% în cele mai intens poluate zone. Următoarea măsură pe care administraţia pariziană o va lua în ceea ce priveşte traficul va fi interzicerea non-riveranilor de a circula cu maşina în centrul oraşului, pe durata weekendului. În viitor, se ia în calcul extinderea acestei reguli pe toată durata săptămânii. Totodată, până în 2020, edilii vor să dubleze numărul pistelor de biciclete şi să interzică maşinile diesel, iar anumite străzi intens circulate să fie rezervate maşinilor electrice şi altor maşini cu emisii scăzute. De altfel, numărul şoferilor a scăzut semnificativ la Paris: dacă în 2001, 40% din locuitori nu deţineau o maşină, astăzi, procentul a crescut la 60%.
Chengdu
Chengdu este un oraş-satelit aflat pentru moment în construcţie, în sud-vestul Chinei, în apropierea unui alt mare oraş cu acelaşi nume, capitala provinciei Sichuan. Acest oraş, a cărui finalizare este estimată pentru 2020, va fi conceput astfel încât condusul maşinii va deveni, în mare parte, inutil: oricine va putea ajunge în orice punct al oraşului în 15 minute, mergând pe jos. Proiectul este realizat de Adrian Smith şi Gordon Gill, arhitecţi din Chicago, şi rezervă traficului motorizat doar jumătate din suprafaţa străzilor. De asemenea, satelitul va comunica cu oraşul Chengdu prin transportul public. Din cei 80.000 de locuitori pe care îi aşteaptă acest orăşel-suburbie, majoritatea vor putea ajunge la muncă pe jos.
Hamburg
Municipalitatea oraşului german nu intenţionează să interzică maşinile, ci doar să creeze condiţiile pentru ca locuitorilor să le vină mai uşor să nu conducă. Grünes Netz (Green Network – Reţeaua verde) este numele proiectului care ţinteşte să creeze piste pentru biciclete sau mers pe jos, care să lege toate spaţiile verzi care există în prezent în oraş şi care să ofere locuitorilor oraşului posibilitatea de a se deplasa oriunde doresc fără maşini (inclusiv celor care fac naveta spre locul de muncă, în oraş). Această reţea verde va fi construită în următorii 15 – 20 de ani şi va conecta parcurile, locurile de joacă, grădinile comunitare, ba chiar şi cimitirele din oraş. În total, 40% din acest al doilea mare oraş al Germaniei va fi acoperit de această reţea verde. Localnicii şi turiştii vor fi, astfel, încurajaţi să meargă pe jos sau cu bicicleta prin tot oraşul. Totodată, Hamburgul va extinde suprafaţa de spaţii verzi cu 25 de hectare de parcuri şi grădini, care vor acoperi autostrada ce traversează oraşul.
Helsinki

Deşi capitala Finlandei aşteaptă un influx de noi locuitori în următoarele decenii, din ce în ce mai puţin maşini vor avea acces pe străzile oraşului. O nouă strategie a municipalităţii va transforma suburbiile, actualmente puternic dependente de maşini, în spaţii prietenoase cu pietonii şi bine conectate la centru prin transport public de mare viteză. În acelaşi timp, Helsinkiul are în dezvoltare un sistem de transport public la cerere: Călătorii vor avea la dispoziție o aplicație pe telefon cu mai multe opțiuni ieftine, flexibile și coordonate de deplasare. Ei vor specifica punctul de plecare și destinația și poate câteva preferințe, iar aplicația va planifica traseul și va funcționa ca platformă universală de plată. Astfel, în circa 10 ani, autorităţile speră ca maşinile personale să devină inutile.
Milano
Oraşul italian are de dus o luptă destul de serioasă cu poluarea provocată de maşini, astfel încât autorităţile testează acum o metodă de a ţine maşinile departe de centru: locuitorii care aleg să-şi lase maşina acasă primesc vouchere pentru transport public gratuit. Pentru ca milanezii să nu poată trişa, există un sistem de contorizare online, prin care maşinile sunt localizate. În fiecare zi când cineva alege să meargă la serviciu fără maşina personală, beneficiarul primeşte un voucher pentru contravaloarea călătoriilor cu autobuzul sau cu trenul.
Copenhaga
Peste jumătate din locuitorii din capitala Danemarcei merg zilnic la serviciu cu bicicleta, în condiţiile în care, în urmă cu patru decenii, traficul din Copenhaga era extrem de intens. În anii 60, zonele centrale au început să fie transformate în zone pietonale şi, treptat, cartierele fără maşini s-au extins. În prezent, în acest oraş se înregistrează cel mai mic număr de proprietari de maşini din Europa. Municipalitatea a amenajat până acum peste 320 de kilometri de piste de biciclete, iar în jurul suburbiilor se construiesc super-”velostrăzi” pentru facilitarea transportului pe două roţi.
sursa: www.totb.ro
joi, 15 ianuarie 2015
Reflexii in Oglinda - Gara din Baile Herculane, perla "Perlei Europei"
Dacă împăratul Franz Josef numea staţiunea de pe Cerna „Perla Europei“ cu siguranţă despre gara staţiunii putem spune că este „perla Perlei Europei". Gara staţiunii Băile Herculane este considerată de foarte mulţi turişti ca fiind cea mai frumoasă şi plină de istorie gară a Căilor Ferate Române. Edificiul a fost construit între anii 1878 si 1886, în stil baroc, un baroc vienez caracterizat prin cupole şi arce de cerc sub diverse îmbinări, după planurile arhitectului A.D. Serres. Clădirea a fost astfel concepută încât să reproducă fidel castelul de vânătoare din apropierea Vienei al împărătesei Maria Tereza a Austro-Ungariei.
Edificiul se află pe Lista Monumentelor Istorice întocmită de Ministerul Culturii. Corpul central al Gării Băile Herculane, acoperit de o cupolă cu ţigle multicolore dispuse în figuri geometrice, este decorat pe interior cu fresce reprezentând elemente din mitologia romană vizând vânătoarea, care este leitmotivul arhitectonic al edificiului. Decorul interior este completat de un orologiu, realizat de Paul Garnier, şi de câteva corpuri de iluminat frumos lucrate. Pe peron, alături de un interesant ceas de perete, tot marca Paul Garnier, atrag atenţia colonadele specifice barocului, acoperite de liane, dispuse paralel cu şinele, de care atârnă ghivece cu flori. De-a lungul vremii pragul Gării din Herculane a fost trecut de personalităţi de marcă ale României ori ale Imperiului Austro-Ungar şi începe cu Franz Josef, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei şi regele Carol I al României.
Înainte de a deveni gară, construcţia funcţiona ca şi casă de vânătoare a împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei (1830-1916). Clădirea impresionează ca obiectiv turistic printr-o maiestuoasă cupolă, sprijinita de două coloane, ce se găseşte în corpul central al clădirii şi care dă definiţia caracteristică stilului arhitectural baroc. Cupola este decorata cu picturi ale unor personaje mitologice dintre care iese în evidenţă legendarul erou Hercules, zeul Marte, Ares şi alte personaje mitice.
sursa: www.adevarul.ro
mai multe gasiti la SorinN
Dacă împăratul Franz
Josef numea staţiunea de pe Cerna „perla Europei“ cu siguranţă despre
gara staţiunii putem spune că este „perla perlei Europei“
Citeste mai mult: adev.ro/n3e8ok
Citeste mai mult: adev.ro/n3e8ok
miercuri, 14 ianuarie 2015
Sfaturi medicale în presa interbelică
Autor: Clement Peter
Fie că erau cotidiene, săptămânale sau cu apariţii ocazionale, publicaţiile interbelice acordau spaţii importante rubricilor dedicate publicului feminin, sfaturile practice din gospodărie stând alături de recomandări medicale şi reţete culinare, sau rubrica de modă vecină de pagină cu tratamentele cosmetice tradiţionale sau…de ultima generaţie!
Redăm mai jos reproduceri din acele vremuri cu comentarii punctuale, dar farmecul constă în descoperirea şi desluşirea textului original (asta în funcţie de calitatea tiparului), text plin de exprimări inedite şi formulări pitoreşti!
Aproape o pagină întreagă (foto 1) e dedicată recomandărilor medicale fie că ele sunt inserate în mici articole sau în chenarul unor reclame de efect. Astfel aflăm că a apărut a 8-a ediţie a faimoasei lucrări din 1915, “Educaţia sexelor” a lui Eraclie Sterian, unde “tânărul ca şi omul matur vor găsi descrise orice chestiune relativă la genitalitatea speţei umane, cunoaşterea şi combaterea boalelor sexuale cu urmările lor: rheumatism cronic, artrită, afecţiuni de prostate, de ovare, tulburări urinare etc.” Exemplarul are 340 de pagini şi costă 75 de lei
Suntem informaţi şi de binefacerile unei cure balneo în…Austria la “Băile Gleichenberg, neîntrecute la astmă, emphisem, cardiaci, climă unică, camere pneumatice, inhalatorii”
O altă recomandare, un alt mesaj, un alt medicament cu ”effect fulgerător” e convingător: “ A te vindeca de blenarogie cu suma de 120 lei, credem că reprezintă pentru timpurile grele prin care trecem un adevărat bine obştesc.”
Reumatismul e tratat în cabinete speciale, unul e “Fango”, iar doi dintre cei mai importanţi medici din acea perioada Kestenbaum şi Grigoriu-Argeş, îşi fac publice adresele şi gama serviciilor oferite: “Diagnostic şi tratamente speciale (nămol-vulcanic, venin de albine şi electroterapie) şi vindecare de sciatică-lumbago cu rezultate permanente şi neegalate de orice alte tratamente.”
Pentru sănătatea sufletului, pentru cunoaşterea viitorului, avem sfaturile unei specialiste, “profesoara medium-spiritista Miss Ellynee” un fel de Carmen Harra de azi, care prezice “în orice chestiuni: judecaţi, comerţ, loterii, amor, căsătorii, comori, sfaturi de vindecare (dezlegarea farmecelor).” Toate bune şi frumoase până la solicitanţii din provincie şi străinătate care trebuie să transmită data naşterii şi…120 de lei prin mandat poştal…
O altă pagină de ziar (foto 2) are în chenar o recomandare pentru pasta de dinţi Nivea, indicată fumătorilor, dar şi o prezentare a medicamentului “Gastro D. indicat în tratamentul bolilor de stomac, de rinichi, ficat, nervozitate, insomnie.” E bun cam la orice, mai ales că e recomandat şi de un preot a cărui părere conta mult!
Nu putem spune că în acea perioada lumea nu era informată, ba dimpotrivă, lucrarea doctorului parizian Perron “Rolul glandelor noastre cu secreţiune internă”, era distribuită gratis, iar o altă despre “Tratamentul hormonic Okasa” costa doar 7 lei.
Un alt mare ghicitor găsim şi la Bârlad, iar reproducerea de faţă (foto 3) ne aduce la cunoştinţă că e un sfătuitor priceput în “ arta de a cunoaşte viitorul vostru şi a altora, în vindecarea viciilor şi a boalelor nervoase, în ştiinţa de a reuşi în toate afacerile, în descoperirea comorilor, etc.”
(foto 4)
Dacă pentru beţie s-a găsit leacul şi pe acesta îl reproducem aici de faţă spre lecturare (foto 4), pentru “boale secrete şi sifilitice”exista şansa consultaţiilor la doctor Hugo M. Zaygler, iar la “Maison Dortheimer-Institut de beaute”, un fel de Estee Lauder de azi, puteai găsi “preparate speciale pentru înfrumuseţare, măsci şi bandaje de cauciuc pentru faţă şi corp” (foto 5).
Fie că erau cotidiene, săptămânale sau cu apariţii ocazionale, publicaţiile interbelice acordau spaţii importante rubricilor dedicate publicului feminin, sfaturile practice din gospodărie stând alături de recomandări medicale şi reţete culinare, sau rubrica de modă vecină de pagină cu tratamentele cosmetice tradiţionale sau…de ultima generaţie!
Redăm mai jos reproduceri din acele vremuri cu comentarii punctuale, dar farmecul constă în descoperirea şi desluşirea textului original (asta în funcţie de calitatea tiparului), text plin de exprimări inedite şi formulări pitoreşti!
Aproape o pagină întreagă (foto 1) e dedicată recomandărilor medicale fie că ele sunt inserate în mici articole sau în chenarul unor reclame de efect. Astfel aflăm că a apărut a 8-a ediţie a faimoasei lucrări din 1915, “Educaţia sexelor” a lui Eraclie Sterian, unde “tânărul ca şi omul matur vor găsi descrise orice chestiune relativă la genitalitatea speţei umane, cunoaşterea şi combaterea boalelor sexuale cu urmările lor: rheumatism cronic, artrită, afecţiuni de prostate, de ovare, tulburări urinare etc.” Exemplarul are 340 de pagini şi costă 75 de lei
Suntem informaţi şi de binefacerile unei cure balneo în…Austria la “Băile Gleichenberg, neîntrecute la astmă, emphisem, cardiaci, climă unică, camere pneumatice, inhalatorii”
O altă recomandare, un alt mesaj, un alt medicament cu ”effect fulgerător” e convingător: “ A te vindeca de blenarogie cu suma de 120 lei, credem că reprezintă pentru timpurile grele prin care trecem un adevărat bine obştesc.”
Reumatismul e tratat în cabinete speciale, unul e “Fango”, iar doi dintre cei mai importanţi medici din acea perioada Kestenbaum şi Grigoriu-Argeş, îşi fac publice adresele şi gama serviciilor oferite: “Diagnostic şi tratamente speciale (nămol-vulcanic, venin de albine şi electroterapie) şi vindecare de sciatică-lumbago cu rezultate permanente şi neegalate de orice alte tratamente.”
Pentru sănătatea sufletului, pentru cunoaşterea viitorului, avem sfaturile unei specialiste, “profesoara medium-spiritista Miss Ellynee” un fel de Carmen Harra de azi, care prezice “în orice chestiuni: judecaţi, comerţ, loterii, amor, căsătorii, comori, sfaturi de vindecare (dezlegarea farmecelor).” Toate bune şi frumoase până la solicitanţii din provincie şi străinătate care trebuie să transmită data naşterii şi…120 de lei prin mandat poştal…
O altă pagină de ziar (foto 2) are în chenar o recomandare pentru pasta de dinţi Nivea, indicată fumătorilor, dar şi o prezentare a medicamentului “Gastro D. indicat în tratamentul bolilor de stomac, de rinichi, ficat, nervozitate, insomnie.” E bun cam la orice, mai ales că e recomandat şi de un preot a cărui părere conta mult!
Nu putem spune că în acea perioada lumea nu era informată, ba dimpotrivă, lucrarea doctorului parizian Perron “Rolul glandelor noastre cu secreţiune internă”, era distribuită gratis, iar o altă despre “Tratamentul hormonic Okasa” costa doar 7 lei.
Un alt mare ghicitor găsim şi la Bârlad, iar reproducerea de faţă (foto 3) ne aduce la cunoştinţă că e un sfătuitor priceput în “ arta de a cunoaşte viitorul vostru şi a altora, în vindecarea viciilor şi a boalelor nervoase, în ştiinţa de a reuşi în toate afacerile, în descoperirea comorilor, etc.”
Dacă pentru beţie s-a găsit leacul şi pe acesta îl reproducem aici de faţă spre lecturare (foto 4), pentru “boale secrete şi sifilitice”exista şansa consultaţiilor la doctor Hugo M. Zaygler, iar la “Maison Dortheimer-Institut de beaute”, un fel de Estee Lauder de azi, puteai găsi “preparate speciale pentru înfrumuseţare, măsci şi bandaje de cauciuc pentru faţă şi corp” (foto 5).
Miercurea fara cuvinte - Dimineti
Fotografiile ii apartin lui Stefan Feldmann, o persoana draga mie si un iubitor de drumentii montane.
mai multe si mai frumoase gasiti la CARMEN
Abonați-vă la:
Postări (Atom)