sâmbătă, 17 aprilie 2010

Povestea mea in doar...6 cuvinte....


....reprezinta o provocare....
e un exercitiu recomandat de Cristi Lupsa pe blogul lui si pe care eu l-am preluat de la o prietena care,la randul ei a raspuns acestei provocari....
6 cuvinte....o poveste care sa ma caracterizeze...in care eu sa ma regasesc si in care...cei care nu ma cunosc sa....sa ce?sa se intrebe ce...sau...cine se afla in spatele cuvintelor....sau nici macar atat...
dar asta e mai putin relevant....relevante sunt cele 6 cuvinte....

de ce privesc mereu in trecut?

6 comentarii:

  1. 6: Din cauză de prea multe amintiri...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sau poate pentru ca viitorul minte?

    RăspundețiȘtergere
  3. Supozitii si scuze pentru supozitii
    -Trecutul este cel mai valoros.
    -Prezentul nu capteaza.
    -Viitor neclar si ne-previzionat.
    -Privirea in trecut nu necesita curaj.

    RăspundețiȘtergere
  4. poate ca e asa cum spui.....''Privirea in trecut nu necesita curaj. ''dar iti trebuie curaj pentru a-ti accepta trecutul ...cu bune...si cu mai putin bune...acestea fiind mai dureroase....

    RăspundețiȘtergere
  5. Scuza-mi insistenta...Iertare mai intai si o impacare intre minte si suflet pentru ce nu a fost bine si a ramas dureros din trecut.Eu cred ca am curaj destul,dar pe anumite subiecte din trecut ori nu ma pot ierta ori nu-mi impac mintea cu sufletul.O las asa si accept ca nu totul poate fi iertat,oricat as vrea chiar daca este vorba de mine.De aceea am spus ca nu trebuie curaj....Cu siguranta nu detin adevarul absolut,..poate doar unul probat.Cu bine.

    RăspundețiȘtergere