luni, 29 noiembrie 2010

Dan Puric si Crucea Sfantului Andrei


Dan Puric povesteste cum a ajuns sa faca prima lectie de conducere auto, cu un personaj fabulos - Nea Ilie....

„Cel mai bun lucru era ca omul nu ma cunostea.
A venit cu o Dacia de pe vremea lui Ceausescu, careia, cand i-a pus o frana, chiar în fata mea, i-au sarit suruburile pe jos. Le-a adunat tacticos si le-a pus la locul lor, ignorandu-ma.
Era mecanicul absolut, la întalnirea cu imbecilul absolut.

Nu l-ati vazut pe Puric, disperatul, intre Maestrul sau dormind si traficul din Bucuresti.
Si, tarandu-ma incet-incet, am trecut pe langa un cimitir. Atunci Maestrul a deschis ochii:
«Ba, vezi? Aici e o fosta eleva de-a mea!»
Mie mi-a înghetat coloana vertebrala.
«In cimitir?»
«Pai da! Nu e singura, e cu sotul!»
«Cum a ajuns acolo?»
«Tot asa, ba, ca si tine, nu a oprit la Crucea Sfantului Andrei, aia pe unde trece trenul. Pai, baa, cand vezi o cruce, nu te opresti si te inchini? Treci ca animalul? Ce-o fi cu graba asta, ca tot acolo ajungi!»
Omul asta m-a crestinat pe mine, teologul lui peste.
Avea dreptate! Cand vezi Crucea Sfantului Andrei, te uiti în dreapta si nu crezi nici macar în ala de-ti face semn cu steagul, ca e tara plina de prosti.


Vei învata sa conduci cand vei sti sa te feresti de prosti, nu cand vei sti legea!!!"

duminică, 28 noiembrie 2010

Octavian Paller - despre dragoste....

…..realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: ceea ce nu vedem ne vede.... ceea ce nu simtim ne simte.... ceea ce nu ne lipseste ne apartine.
Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa....
Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie.
Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit....

Sufletul meu ia forma - trupului tau


vineri, 26 noiembrie 2010

TAXI - Cele două cuvinte

Gasiti in acest videoclip de la Taxi toate cuvintele potrivite....sau doar doua ...greu de rostit dar.... :)


miercuri, 24 noiembrie 2010

Orice - Lucian Avramescu


Orice defectiune sufleteasca poate fi reparata- striga duhovnicul; Orice anvelopa poate fi facuta sa nu mai rasufle - spuse vulcanizatorul; Orice ogor batut de grindina poate fi reisamantat - spuse fermierul; Pot face din orice cel putin un ce- -spuse decis reconditionerul; Vacile sunt un bun teren de investitie- spuse bancherul veterinar Si toti, in afara de primul, Aveau perfecta dreptate.....

duminică, 21 noiembrie 2010

4 zile...

....atat a durat povestea de dragoste dintre o gospodina din Iowa,casatorita,mama a doi copii,interpretata cu minunata simplitate de Meryl Streep si un fotograf solitar,angajat al revistei "National Geografic"sosit in Madison County pentru a fotografia mai putin obisnuitele poduri acoperite din zona si intruchipat cu sensibilitate masculina de Clint Eastwood....
Nu e doar o poveste de dragoste intre doi oameni maturi...e pur si simplu intalnirea jumatatii care definitiveaza intregul...
Dar nu ne este data perenitatea acestei intregiri....nici noua celor din viata reala, nici protagonistilor din filmul Madison County pe care l-am revazut cu emotie in aceasta seara....
La un moment dat, personajul interpretat de Clint Eastwood spune :


"Visurile de demult sunt frumoase
Nu s-au implinit,
Dar ma bucur ca le-am avut..."

Imi doresc sa ating acea intelepciune care sa ma faca sa gandesc si sa simt asa....dar...sunt tare departe de acel moment....



Dalida & Alain Delon - Paroles, paroles

"În iubire trebuie să îndrăznim totul dacă iubim cu adevărat...." spune Alain Delon....sa fie doar simple vorbe...sau nu ?
Sper ca vei asculta melodia Lori...e pentru tine de la mine....asta pentru ca si eu am avut o slabiciune pentru el....


sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Maroon 5 - Misery

De ce faci ceea ce faci pentru mine, da
De ce nu-mi răspunde, răspunde-mi da
De ce faci ceea ce faci pentru a-mi da
De ce nu-mi răspunde, răspunde-mi da


joi, 18 noiembrie 2010

Pachetul cu fursecuri


Nu este usor sa spui ce gandesti intr-un anumit moment...si atunci amani momentul in asteptarea unuia mai potrivit...dar daca exact acela era momentul...si l-ai pierdut? Ce e pierdut...pierdut ramane... VA las sa cititi povestioara care urmeaza,ea va contura mai bine ce am vrut eu sa spun....

O tânără doamnă îşi aştepta avionul în incinta unui mare aeroport. Cum avea de aşteptat câteva ore, şi-a cumpărat o carte şi un pachet cu fursecuri. S-a aşezat apoi pe un fotoliu din sala VIP a aeroportului, pentru a se odihni şi a citi în linişte.
Lângă fotoliul pe care stătea pachetul cu fursecuri, se afla un bărbat care a deschis o revistă şi a început să citească. Când femeia a luat un fursec, bărbatul a făcut la fel. Gestul a iritat-o pe femeie. "Ce tupeu!" şi-a spus ea în gând. "Dacă eram într-o altă dispoziţie, îi dădeam una!" Dar a tăcut şi nu i-a zis nimic.
În continuare, de fiecare dată când ea lua un fursec, bărbatul lua şi el. Acest lucru a enervat-o din cale afară, dar nu a vrut să facă o scenă. Când a mai rămas doar un fursec, s-a întrebat: "Şi acum ce are de gând să facă?" Bărbatul a luat fursecul, l-a rupt în două şi i-a dat ei jumătate.
Asta era deja prea mult aşa că femeia, înfuriată, şi-a luat cartea şi lucrurile, plecând în mare grabă de acolo.
Avionul ei a venit în cele din urmă. Femeia s-a urcat în el, s-a aşezat şi şi-a deschis poşeta, căutând ceva. Spre marea ei surpriză, a găsit acolo pachetul ei cu fursecuri, neatins. Dându-şi seama cât de mult se înşelase, a cuprins-o ruşinea. Uitase că îşi pusese fursecurile în poşetă. Bărbatul îşi împărţise fursecurile cu ea, fără urmă de supărare sau gânduri ascunse... în timp ce ea fusese deranjată la culme de gândul că îşi împarte fursecurile cu el. Iar acum nu mai exista şansa să îi explice reacţia ei, sau să îşi ceară scuze.

luni, 15 noiembrie 2010

E periculos sa iubesti!


Iubirea e ca un drog.

Nu o spun eu...o spune Paulo Coelho...eu doar pot fi in asentimentul lui...
Si tot el continua :

La inceput ai senzatia de euforie, de abandon total. Apoi, a doua zi, vrei mai mult, inca nu e un viciu, dar iti place senzatia si iti inchipui ca o poti tine sub control. Te gandesti la persoana iubita vreme de doua minute si uiti de ea vreme de trei ore. In scurt timp insa, te obisnuiesti cu acea persoana si incepi sa fii complet dependent de ea. Acum te gandesti la ea trei ore si o uiti doua minute. Daca ea nu e langa tine, incerci aceeasi senzatie ca si drogatii cand nu isi obtin drogul. In acel moment, asa cum drogati fura si se injosesc ca sa faca rost de ceea ce le trebuie, si tu esti dispus sa faci orice pentru dragoste!

Concluzia mea? Concluzia mea e ca iubim pericolul....


duminică, 14 noiembrie 2010

Morgen...

....este filmul regizorului roman Marian Crisan....
Premiul Special al Juriului de la Festivalul de Film de la Locarno este doar unul din cele patru premii cu care a fost recompensata pelicula lui Marian Crisan, aflat la primul lui lung metraj....
Am vizionat filmul in seara aceasta la Clubul Taranului Roman si ma bucur ca am facut-o....
Este un film care vorbeste mai mult prin imagini,dialogul actorilor subliniindu-le pe acestea din urma...
Filmul prezinta o poveste mai putin obisnuita,plina de simplitate si tandrete dar si de umor....este vorba de prietenia care se leaga intre Nelu - bodyguard într-un supermarket din Salonta - şi Behran - un kurd din Turcia care nu cunoaşte decât limba maternă şi trebuie să ajungă la fiul său, în Germania....
Compasiune de o parte....incredere neclintita de partea cealalta....sunt doua din ingredientele care aduc emotie dar si un zambet usor in ochii privitorului....
Salonta este un oras de frontiera...zona este tranzitata de emigranţi clandestini originari din Orientul Mijlociu, porniti si ei ca si romanii de acum 20 de ani in lumea larga in cautarea unei vieti mai bune....
Nu va povestesc mai mult....va las placerea de a descoperi singuri mai multe despre acest film....



joi, 11 noiembrie 2010

Where the Wild Roses Grow - Nick Cave & Kylie Minogue

Azi sunt intr-un anume fel trista
Gandul mi-a alunecat fara sa vreau spre aceasta melodie....


"....A treia zi m-a dus la rau
Mi-a aratat trandafirii si ne-am sarutat
Si ultimul lucru pe care l-am auzit a fost un cuvant murmurat
In timp ce el zambea deasupra mea cu o piatra in pumn

In ultima zi am dus-o unde trandafirii salbatici cresteau
Si era intinsa pe banca, vantul era usor ca un talhar
Si am sarutat-o de ramas bun, zicandu-i - toata frumusetea trebuie sa moara-
Am lasat-o jos si i-am pus un trandafir rosu intre dinti...."



marți, 9 noiembrie 2010

Prieten....prieteni....prietenie...


E o micuta poveste frumoasa..... Incerc mereu sa invat din ceea ce mi se intampla si uneori o istorioara plina de miez face cat toate sfaturile din lume...sau poate ca nu.....si asta pentru ca auzim doar ce vrem si intelegem dor ce ne convine.... Sper ca veti avea rabdare sa o cititi....

„Vulpea tacea si se uita la micul print.
- Te rog, imblanzeste-ma! spuse.
- Cu cea mai mare bucurie, zise micul print, dar nu prea am timp. Trebuie sa-mi gasesc prietenii si mai am atat de multe de cunoscut!
- Omul poate cunoaste cu adevarat doar lucrurile pe care le imblanzeste, raspunse vulpea. Oamenii nu au timp sa cunoasca ceva cu adevarat. Ei cumpara lucruri gata facute de la negustori. Dar cum negustori de prieteni nu exista, oamenii nu au prieteni adevarati. Daca vrei sa-ti fiu prieten, imblanzeste-ma!
- Bine, bine, dar cum? intreba micul print.
E nevoie de foarte multa rabdare, ii raspunse vulpea. Intai sa te asezi la o distanta considerabila de mine, acolo, in iarba. Eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei scoate o vorba. Vorba da nastere doar neintelegerilor, dar in fiecare zi poti sa te asezi putin mai aproape…”

duminică, 7 noiembrie 2010

Slavonic Dance....

....invaluitoare muzica....
Asa american cum este el, filmul...are farmecul lui....poate pentru ca aduce in realitatea zilelor noastre romanul lui Dickens....
Cat despre sarut....el este poate mai mult o stare decat o senzatie....


Decalogul lui Octavian Paler



Prima poruncă: Să aştepţi oricât.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gândul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.

Tennessee Waltz - Billy Vaughn

marți, 2 noiembrie 2010

Miss Romania....



….este titlul unui roman scris de Cezar Petrescu….. Cum am ajuns sa-mi amintesc de el?
Citind zilele trecute pe blogul lui Joker -http://joker-giurgiu.blogspot.com, un articol numit “Moda si sex : cultura pitipoancei”.
Foarte interesante discutiile purtate acolo pe marginea acestui subiect,in mod special desprinzandu-se “duelul”dintre Joker si Lorelei…. 

Daca primul sustine ca femeile sunt cele care poarta “vina” (in mare parte) ca barbatii sunt asa cum sunt, nascuti fiind de ele , educati , formati si conturati conform dorintelor lor, Lorelei pe de alta parte sustine ca nu exista oferta fara cerere si ca femeile sunt –la randul lor - ceea ce isi doresc barbatii ca ele sa fie…
“Vina”este impartita dupa parerea mea….si de ce spun asta?
Pentru ca depinde atat de barbat cat si de femeie ce anume isi doresc ei sa fie persoana pe care o au alaturi….un partener, deci un egal…sau un accesoriu…. 

Pentru mine cel putin lucrurile sunt foarte clare si extrem de simple… 
Si asta pentru ca…nimic nu e nou sub soare….si acum ajung la romanul lui Cezar Petrescu “Miss Romania”…..

Primul concurs Miss Romania a fost organizat- se pare- in 1928 si castigatoarea a fost cea din fotografie, considerata fiind ca „la plus belle femme d’Europe"de catre un juriu care reunea toate „grands journaux d’Europe"....
Participantele la concurs trebuiau sa indeplineasca anumite conditii….si nu….nu 90-60-90….nu….
Ele trebuiau sa exercite o”profesie cinstita” adica nu prostituate sau femei intretinute si sa aiba “mijloace de trai onorabile”…..
Personajul din cartea lui Cezar Petrescu are la baza caracteriticele acestei Miss….doar ca el,personajul din roman era foarte sarac cu duhul…
Frumoasa…si atat….
Folosita de cei din jur pentru frumusetea ei….reclame la tot felul de produse de infrumusetare….aparatii in reviste….bani castigati – mai putini pentru ea- mai multi pentru cei care o promovau….va suna cunoscut?
Sunt sigura ca da….pentru ca ….si aici ma repet - nimic nu e nou sub soare... Doar ca protagonista acestui roman avea un vis….sa se casatoreasca cu un sef de gara si de la fereastra apartamentului de deasupara garii sa priveasca cum vin si pleaca trenurile…fara a-si dori sa se gaseasca intr-unul dintre ele….
Si visul ei a avut sorti de izbanda….pentru ca si l-a implinit….
Si iata ca, instinctual ea ales sa NU fie un accesoriu…a ales sa fie partenera de viata – cu drepturi egale a unui om obisnuit….

De aceea spuneam….conteaza ce alegem sa fim….parteneri sau accesorii…