Am promis ca voi reveni cu continuarea articolului despre numele cartierelor din Bucuresti...
Nume mai vechi sau mai noi,toate fac parte din trecutul orasului nostru si cred ca este interesant sa stim de ce se numesc asa si nu altfel :)
Rahova
Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului. In 1668 era mentionat un Pod al Calicilor in aceasta zona. Aici erau obligati sa locuiasca cei mai saraci dintre locuitorii Bucurestiului: infirmii, leprosii, toti cei care isi agoniseau traiul din cersitul la intretaierea drumurilor foarte circulate care duceau spre Targoviste si Giurgiu. In mahalaua Calicilor nu aveau voie sa se stabileasca locuitorii din alte mahalale. Cu timpul, extinderea orasului a determinat autoritatile sa-i alunge pe calicii din aceste locuri, mai spre sud, spre actuala zona a Ferentarilor. Si de aici, in 1697, Constantin Brancoveanu i-a evacuat cu forta, trimitandu-i pe la manastirile din jurul orasului.
Salajan
Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu
Titan
Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912.
Tei
Cartierul Tei începe din spatele fostei fabrici de cărămidă Tonola (actualul parc al Circului) şi este cuprins între bd. Lacul Tei (sud-est), str. Barbu Văcărescu (nord-vest) şi Lacul Tei (nord-est).Tei reprezintă o zonă populată din cele mai vechi timpuri, având în vedere imediata vecinătate a râului Colentina. Astel, săpăturile din cartier atestă urmele unor aşezări,despre care se presupune că ar fi din epoca bronzului. Nu în ultimul rând au fost descoperite în acestă zonă şi câteva locuinţe dacice şi chiar daco-romane.
Vitan
De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”
Vatra Luminoasa -" cartier pentru orbi“
În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor, iar în 1906, a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă. În 1912,era gata primul aşezământ care adăpostea şcoala primară şi azilul pentru nevăzători.Cartierul nu a mai fost construit, la sfaturile preşedintelui Roosevelt. În 1920, strada pe care se afla clădirea a primit numele Vatra Luminoasă”( Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor.)
Viilor
Denumirea cartierului ar proveni de la faptul ca era multa vita de vie in acea zona, distrusa insa de filoxera in anii 1870.
Obor
Vine de la oborul de vite ce exista înainte în cadrul Târgului de Afară (Targul Mosilor)