Damaroaia
Acest cartier din zona de nord a Bucurestiului apare atestat in documente dupa 1918, aici fiind improprietariti veteranii din Primul Razboi Mondial.
Mosia care a fost parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris (de unde si denumirea de'Damaroaia'). Maria Damaris a fost sotia vornicului Damaris, ale carui case se aflau pe Calea Victoriei de astazi. Intr-una din aceste case, vanduta de vaduva vornicului,fratii Anton si Vasile Capsa au deschis in 1852 prima lor cofetarie, numita 'La doi frati'
Dristor
Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.
Drumul Taberei
Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii.Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noii osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei".
Ferentari
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane.
Floreasca
In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de peColentina".Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos.Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic.Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.In secolul al XVI-lea exista o atestare documentare a mosiei 'Floresti de pe Colentina'. Ulterior, alte documente indica faptul ca o parte din aceasta mosie a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. La sfarsitul secolului al XIX-lea, zona afost parcelata, s-au construit case si s-au trasat strazi, printre care si CaleaFloreasca. In 1922, ca urmare a acestei extinderi spre nord a orasului, a aparut cartierul Floreasca ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara.