Se afișează postările cu eticheta cartierele Bucurestiului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cartierele Bucurestiului. Afișați toate postările

duminică, 8 aprilie 2012

"Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume...li s-a spus...(5)




Intotdeauna m-am intrebat...oare ce se ascunde in spatele numelor vechilor sau noilor cartiere din Bucuresti?Voi continua cu raspunsurile pe care le-am gasit, dar de data aceasta voi vorbi doar despre un singur cartier...cartierul meu: Bucurestii Noi :)

In 1898, Nicolae Bazilescu - avocat si profesor la Facultatea de Drept cumpara mosia Maicanesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa din acele vremuri),aflata in zona de nord-vest a orasului. Bazilescu parceleaza terenul si scoate jumatate din loturi la vanzare, la preturi foarte mici,cealalta jumatate fiind donate primariei. Pana in 1913, 1.423 de persoane au cumparat terenuri aici, majoritatea oameni saraci care si-au construit case modeste. Acestei noi asezari i s-a dat numele de Bucurestii Noi. Actul filantropic al lui Nicolae Bazilescu a constat in ridicarea unei biserici si a unei scoli primare. In cartier au fost infiintate doua cimitire -unul crestin si unul izraelit. Tot aici a fost amenajat si un parc cunoscut ulterior sub denumirea de: Parcul Bazilescu. In acest parc pot fi intalniti arbori batrani, ramasite ale Codrilor Vlasiei ce ascund "Teatrul de Vara", o cladire fabuloasa care gazduia in trecut reprezentatii pentru nu mai putin de 2000 de iubitori ai artei, insa trecerea anilor nu a crutat cladirea… azi ea pastreaza doar amintirea unor zile si seri memorabile. Undeva, putin mai incolo, strajuieste Biblioteca "Dimitrie Bolintineanu" cu profil enciclopedic, fosta ‘Biblioteca Populara’ infiintata in 1951, mutata in parcul Bazilescu la 1968.

SURSA: www.scribd.com
foto:www.inparc.ro

joi, 16 februarie 2012

"Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume...li s-a spus...(4)



Am promis ca voi reveni cu continuarea articolului despre numele cartierelor din Bucuresti...
Nume mai vechi sau mai noi,toate fac parte din trecutul orasului nostru si cred ca este interesant sa stim de ce se numesc asa si nu altfel :)


Rahova
Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului. In 1668 era mentionat un Pod al Calicilor in aceasta zona. Aici erau obligati sa locuiasca cei mai saraci dintre locuitorii Bucurestiului: infirmii, leprosii, toti cei care isi agoniseau traiul din cersitul la intretaierea drumurilor foarte circulate care duceau spre Targoviste si Giurgiu. In mahalaua Calicilor nu aveau voie sa se stabileasca locuitorii din alte mahalale. Cu timpul, extinderea orasului a determinat autoritatile sa-i alunge pe calicii din aceste locuri, mai spre sud, spre actuala zona a Ferentarilor. Si de aici, in 1697, Constantin Brancoveanu i-a evacuat cu forta, trimitandu-i pe la manastirile din jurul orasului.

Salajan
Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu

Titan
Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912.

Tei
Cartierul Tei începe din spatele fostei fabrici de cărămidă Tonola (actualul parc al Circului) şi este cuprins între bd. Lacul Tei (sud-est), str. Barbu Văcărescu (nord-vest) şi Lacul Tei (nord-est).Tei reprezintă o zonă populată din cele mai vechi timpuri, având în vedere imediata vecinătate a râului Colentina. Astel, săpăturile din cartier atestă urmele unor aşezări,despre care se presupune că ar fi din epoca bronzului. Nu în ultimul rând au fost descoperite în acestă zonă şi câteva locuinţe dacice şi chiar daco-romane.

Vitan
De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”

Vatra Luminoasa -" cartier pentru orbi“
În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor, iar în 1906, a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă. În 1912,era gata primul aşezământ care adăpostea şcoala primară şi azilul pentru nevăzători.Cartierul nu a mai fost construit, la sfaturile preşedintelui Roosevelt. În 1920, strada pe care se afla clădirea a primit numele Vatra Luminoasă”( Radu Sergiu Ruba, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor.)

Viilor
Denumirea cartierului ar proveni de la faptul ca era multa vita de vie in acea zona, distrusa insa de filoxera in anii 1870.

Obor
Vine de la oborul de vite ce exista înainte în cadrul Târgului de Afară (Targul Mosilor)

sursa foto: bucuresti.itbox.ro (Targul din Mai (Targul Mosilor)

miercuri, 18 ianuarie 2012

"Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume...li s-a spus...(3)


Am promis ca voi reveni cu continuarea articolului despre numele
cartierelor din Bucuresti...
Nume mai vechi sau mai noi,toate fac parte din trecutul orasului nostru si cred ca este interesant sa stim de ce se numesc asa si nu altfel :)


Ghencea

Numele mahalalei Ghencea apare in anul 1852 pe harta realizata de catre maiorul A.Borroczyn.Constantin C. Giurescu considera ca numele de Ghencea ar fi originar din neamul boierilor Burnazesti, ctitori ai Bisericii Ghencea (1820).Zapisul din 16 iunie 1853 spune: "mahalaua biserica Ghencii ce-i zice si Lupesti"...


Lipscani

Strada Lipscani a fost prima strada mentionata in documente, la 1589, fiind numita"Ulita cea Mare de langa Curtea Domneasca". Numele strazii, de origine germana, a venit la noi prin filiera rusa, fiind derivat din cuvantul Lipsca (Leipzig), la care s-a adaugat sufixul -an.


Militari

Militari este numele fostei comune de la marginea Bucurestiului devenita cartier dupa1950. Terenul a fost acordat rezervistilor razboiului din 1877 din fosta mosie Cotroceni si Boja.


Primaverii

Cartierul Primăverii nu este, aşa cum s-ar putea crede, unul vechi. Practic, la începutul secolului XX, el nici nu exista. Locul pe care se află acum cartierul era în afara Bucureştiului . Era o suprafaţă de teren numită Grădina Bordei, fostă proprietate a paharnicului Constantin Hrisoscoleu, care i-a dat grădina fiicei sale,Caliopi, ca zestre, la căsătoria cu Petrache Poenaru. Acesta i-a vândut apoi moşia lui Constantin Lecca. Grădina Bordei a rămas în posesia acestuia până în 1937, când afost integrată ansamblului Parcului Naţional, creat de regele Carol al II-lea.În secolul al XIX-lea, actualul cartier Primăverii era un loc de picnic, unde bucureştenii ieşeau la iarbă verde. La sfârşitul secolului al XIX-lea, o parte a Grădinii Bordei a devenit Parcul Jianu, pe amplasamentul căruia a fost construit mai târziu Cartierul Primăverii.Primele locuinţe din Cartierul Primăverii au fost construite în anii 1930. La vremea aceea, era vorba despre lucrări care vizau extinderea şi sistematizarea Capitalei.Iniţial, Primăverii a fost un cartier de funcţionari, căci uzina de gaze şi electricitate a Bucureştiului a parcelat teritoriul fostului parc şi l-a împărţit angajaţilor săi pentru a-şi construi case. Parcelele aveau cel mult 400 mp, iar casele nu trebuiau să aibă mai mult de parter şi un etaj.


Pantelimon

Cartierul (Soseaua) Pantelimon a fost numit dupa Biserica Pantelimon, biserica avand hramul Sfantului Pantelimon. Constructia bisericii a inceput la 1735, la porunca domnitorul Grigore al II-lea Ghica. (Panteleimon, dupa grafia elena, insemna"intru totul milostiv".) Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv,intreg-milostivul....

luni, 19 decembrie 2011

"Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume...li s-a spus...(2)



Damaroaia
Acest cartier din zona de nord a Bucurestiului apare atestat in documente dupa 1918, aici fiind improprietariti veteranii din Primul Razboi Mondial.
Mosia care a fost parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris (de unde si denumirea de'Damaroaia'). Maria Damaris a fost sotia vornicului Damaris, ale carui case se aflau pe Calea Victoriei de astazi. Intr-una din aceste case, vanduta de vaduva vornicului,fratii Anton si Vasile Capsa au deschis in 1852 prima lor cofetarie, numita 'La doi frati'

Dristor
Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.

Drumul Taberei
Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii.Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noii osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei".

Ferentari
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane.

Floreasca

In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de peColentina".Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos.Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic.Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.In secolul al XVI-lea exista o atestare documentare a mosiei 'Floresti de pe Colentina'. Ulterior, alte documente indica faptul ca o parte din aceasta mosie a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. La sfarsitul secolului al XIX-lea, zona afost parcelata, s-au construit case si s-au trasat strazi, printre care si CaleaFloreasca. In 1922, ca urmare a acestei extinderi spre nord a orasului, a aparut cartierul Floreasca ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara.