Am revenit de la Constanta....nu din vacanta....tot o deplasare in interes de serviciu....
De data asta am ales sa stau intr-un hotel foarte aproape de Piata Ovidiu....ma atrage in continuare zona aceea a orasului....asa...usor paraginita cum e ea ..... la fel cum ma atrage statuia lui Ovidiu si mormantul care se afla acolo...sau asa se presupune...ca acolo este inmormantat poetul...
„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântăreţul
Iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent....''
M-am oprit intr-o seara...destul de tarziu.....cand traficul era ca si inexistent,m-am asezat pe bordura de langa statuie,am inchis ochii si am ascultat....am auzit mai intai zgomotele strazii.....si....incet...foarte incet si mult mai tarziu am auzit marea....sau doar am crezut ca o aud....
Si m-am intrebat...cat de singur s-a simtit el aici?departe de lumea lui civilizata....departe de tot ce insemna realitatea lui de zi cu zi....nici urma de eleganta si rafinament....pana si marea.....are alta culoare si forta aici...
''Cantaretul iubirilor gingase......''.....poate fi numita si asa ''Ars Amatoria''.....arta de a iubi.....si aici e vorba de placerea de a iubi si nu de sentimentul in sine....se pare ca si in libertina Roma placerea putea aduce neplacere.....
Ma mai gandeam in seara aceea la cat de putin s-a schimbat-aproape deloc-natura umana.....femeile au ramas la fel de dornice in a fi admirate.....''mintite frumos''cum spunea chiar Ovidiu....barbatii....dornici de a avea un palmares cat mai bogat in cuceriri.....
Si totusi...ceva s-a schimbat....
Rafinamentul...exista(la timpul trecut) sau ar trebui sa mai existe(la timpul prezent) un rafinament al placerii...si nu doar al placerii....
O degustare a senzatiilor.....
Brusc mobilul meu incepe sa vibreze....si eu revin la realitate.....ridic privirea.....ochii lui Ovidiu erau indreptati in jos...spre mine.....
Ciudat...mereu am trait cu impresia ca Ovidiu priveste in departare-marea .....
Nu...el ma priveste pe mine in ochi...citindu-mi gandurile.....curiozitatile.....dorintele....
Ramane ganditor.....
Ars Amatoria?
Am mai spus ca imi place in mod deosebit bucatica aceea de Constanta.Sunt si cateva terase pe acolo carora le duc dorul.Dar acum mi-a placut ce ai facut,ce ai gandit acolo si sigur romantismul care transpare.De ce oare femeile au parerea asta cu palmaresul care dupa parerea mea nu este chiar reala?Daca ar fi dornici in special de cuceriri si le-ar realiza, imi inchipui ce vanzoleala ar fi si stim cu totii,ca si asa este aglomeratie mare.Sa fii iubita.
RăspundețiȘtergeremultumesc pentru ca ai simtit alaturi de mine....
RăspundețiȘtergerepoate ca ideea cu palmaresul nu este aplicabila tuturor barbatilor....dar asta nu-i micsoreaza valabilitatea :)
sa fii iubit la randul tau asa cum meriti...si sa te bucuri de ceea ce primesti....:)
Temerea e tot universala pandhora:
RăspundețiȘtergere..sa nu se arda, scrum:)
Ovidiu iti va ramane dator, pentru schimbul de feeling sau mesaje.
Chiar delicata oportunitatea sesizata de tine:
Rafinamentul!
Mi-e ca iarasi(si aici) ne impartim ca pamanteni in doua tabere..conciliabile! insa fara de legaturi profunde.
Dar probabil.. asa ii este destinata fiintei noastre: "trecatorul" sa fie rege aici, iar "misterul" sa se depopuleze:)
Hazardul isi cam ia lumea'n cap. Opriiii L:)
hmmm...simt...simt ca ai un zambet in coltul gurii...dar ochii nu iti zambesc :)
RăspundețiȘtergereBa da!Zic..
RăspundețiȘtergereAm acea glanda rara ce stie sa atraga suflete deosebite.
Belive me
avem aceeasi glanda....:)
RăspundețiȘtergeresi multa curiozitate.....tu esti mai virulent....eu sunt doar blanda...
Cumva logic:)
RăspundețiȘtergerePoate ca impresia ta (cum ca Ovidiu privea marea in departare) nu era una gresita... poate ca tu i-ai distras atentia in acele momente, Ovidiu luandu-si ochii de la marea din departare si indreptandu-i inspre valurile de idei ce-ti treceau atunci prin minte... valuri de idei ce fac parte dintr-o mare de iubire.. sufletul... Ti-a si zambit Ovidiu cand nu erai atenta :)
RăspundețiȘtergeresi eu iti zambesc tie acum :)
RăspundețiȘtergeremultumesc....
Ovidiu se uită în mai multe direcţii...
RăspundețiȘtergereDar Casa cu lei aţi văzut-o?, că era peste drum...
da...poate ca asta face...se uita in mai multe directii....Casa cu lei?sincer....chiar nu stiu daca ce am vazut era acea casa....imi amintesc o usa masiva din lemn dar cladirea nu parea in cea mai buna stare....o voi privi atent data viitoare....mai mult pe ea ....mai putin pe Ovidiu..
RăspundețiȘtergerecred ca articolul asta mi-a placut cel mai mult.o imbinare poetica intre romantism, mare si gandire profunda toate unite intr-o simplitate armonioasa a cuvantului.
RăspundețiȘtergere...si eu credeam ca Ovidiu priveste spre mare. nu pot sa cred ca are capul plecat.
imi face placere sa vad ca ai rascolit prin postarile mele...sunt de putin timp pe aici...stiu ca ai observat asta :)
RăspundețiȘtergerecat despre Ovidiu...eu zic sa treci pe la el...si sa te opresti putin...si sa-l privesti...in ochi...
recunosc ca "mi-am bagat nasul" cautand sa citesc cat mai mult din compozitiile tale. mi-a placut ce am gasit:)
RăspundețiȘtergerecat despre Ovidiu... la vara ii fac o vizita negresit. multumesc.
ma bucur ca ai facut-o si multumesc pentru aprecieri :)
RăspundețiȘtergeree mult pana la vara...de ce nu mergi toamna?
totul e altfel si atmosfera e mai aproape de ce a simtit Ovidiu...sigur vei simti asta facand un...exercitiu de imaginatie :)
cred ca ar fi un exercitiu util si imresionant sa vad marea in toiul toamnei. multumesc de idee.
RăspundețiȘtergerecu placere...ma coplesesti cu atatea multumiri :)
RăspundețiȘtergeree unul din "defectele" mele. e greu sa ma "dezvat" de el.
RăspundețiȘtergerenu era o critica...am spus-o cu simpatie :)
RăspundețiȘtergereesti un sensibil...se simte asta :)
vezi acum iar trebuie sa spun multumesc:))) stiu ca nu e o critica.
RăspundețiȘtergere:)))
RăspundețiȘtergere