Se afișează postările cu eticheta povesti de dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta povesti de dragoste. Afișați toate postările

joi, 16 ianuarie 2014

Shah Jahan si Mumtaz Mahal – Iubirea Eterna

Shah Jahan ( Conducatorul Lumii in limba persana) a fost al cincilea imparat
Mughal dupa Babur, Humayun, Akbar si Jahangir. La varsta de 15 ani el a fost logodit cu Arjumand Banu Begum, cea care avea sa fie cunoscuta mai tarziu ca Mumtaz Mahal. Pe 10 mai 1612 cei doi s-au casatorit, iar Arjumand a dobandit titlul de Mumtaz Mahal ( Aleasa Palatului). Desi Arjumand era a treia sotie a lui Shah Jahan, ea a devenit favorita imparatului Mughal si unica sa dragoste. Pe langa rolul de sotie, Mumtaz Mahal a fost si sfatuitoarea imparatului, dobandind o putere si o influenta imensa asupra acestuia, dar si detinatoarea sigiliului imperial.
Dragostea celor doi a devenit legendara in India, poetii si cronicarii vremii glorificand frumusetea si gratia lui Mumtaz Mahal, precum si grija ei pentru Shah Jahan.In cei 17 ani cat au fost casatoriti, Shah Jahan si Mumtaz Mahal au fost nedespartiti, calatorind pretutindeni impreuna. Rodul iubirii lor au fost 14 copii, dintre care sapte au ajuns la maturitate.
In 1631 insa tragedia avea sa il loveasca intr-un mod cumplit pe Shah Jahan, iubirea vietii sale murind la Burhanpur dupa nasterea celui de-al paisprezecelea copil, printesa Gauhara Begum. Cauza decesului a fost hemoragie post-natala dupa un travaliu de treizeci de ore.
Se spune ca la aflarea vestii Shah Jahan a ramas paralizat de durere, si ca a jelit-o un an de zile ascuns de ochii supusilor sai. Cand a reaparut, Shah Jahan avea parul alb si chipul imbatranit. Singura capabila sa ii ofere alinare a fost fiica lui, printesa Jahanara Begum.

Lovit de tragedia mortii mult iubitei sale sotii, Shah Jahan a abandonat toate campaniile de extindere a imperiului si a decis sa-si dedice viata construirii unui monument exceptional pentru Mumtaz Mahal. Constructia a inceput in 1632 la sud de Agra, pe malul raului Yamuna, si a fost finalizata in 1653. Peste 20.000 de muncitori supervizati de arhitectii Abd ul-Karim Ma’mur Khan, Makramat Khan, si Ustad Ahmad Lahauri, sculptori din Bukhara si caligrafisti islamici din Siria si Persia, au lucrat pentru realizarea acestui complex funerar.
Desi in esenta un monument funerar, Taj Mahal este astazi considerat un simbol al iubirii adevarate, atat de puternica si de vie incat poate uni doi oameni chiar si dupa moarte, pentru eternitate. Magia acestui monument este data de istoria sa romantica si totodata tragica, dar si de faptul ca monumentul are o culoare alba in timpul zilei, roz la asfintit, si argintie pe timpul noptii.

sursa: oriens.ro 

joi, 13 decembrie 2012

""Foarte frumoasa, distinsa, indiferenta si cam proasta"

La sfarsitul anului 1828, poetul Sainte-Beuve s-a indragostit de Adele Hugo, sotia celui mai bun prieten al sau, scriitorul Victor Hugo, pe care o cunoscuse cu doi ani in urma. Dragostea a fost reciproca.
Pe tanara indragostita, memorialistul Emile Faguet a caracterizat-o mult mai tarziu cu cuvinte despre care e greu sa spui daca sunt o lauda sau o acuza: "Adele era foarte frumoasa, distinsa, indiferenta si cam proasta".
Timp de aproape doi ani, n-a fost dragoste. A fost numai simpatie in trei: doi viitori monstri sacri ai literaturii plus sotia unuia din ei discutau despre literatura, filosofie si intelepciunea antica.
In septembrie 1830, sotul nu stia inca nimic, la inceputul lui decembrie incepuse sa banuiasca ceva, iar la sfarsitul anului constatam ca Sainte-Beuve nu mai viziteaza casa Hugo. In scurt timp revine, amantii se intalnesc in secret, la 1 aprilie 1831 are loc ruptura definitiva dintre cei doi rivali, dar nu si ruptura dintre Sainte-Beuve si Adele.
Idila continua cu pasiune, iar dupa 1833, cand Victor Hugo isi gaseste consolarea in bratele unei oarecare doamne Juliette Drouet, Sainte-Beuve si Adele se vor intalni nestingheriti pana in 1836, cand flacara atat de fierbinte a dragostei se raceste brusc.
Victor Hugo o abandoneaza pe Juliette Drouet, Adele nu mai vrea sa-l intalneasca pe Saint-Beuve, iar in caminul Hugo se instaleaza o neasteptata liniste si fericire.

 Saint-Beuve si Adele nu se vor mai revedea timp de 12 ani, dupa care se instaleaza intre ei o relatie de prietenie sincera, pana cand el trece in nefiinta, urmat dupa un an de Adele, cea definita de posteritate ca fiind "foarte frumoasa, distinsa, indiferenta si cam poasta".

sursa: www.ziare.com