Il iubesc pe Prometeu!

Citind Legendele Olimpului in copilarie, am fost emotionata si am pastrat o slabiciune pentru cateva personaje: Niobe, cea care s-a transformat in stanca din care izvora nesecata apa de la lacrimile varsate pentru cei 12 copii ai ei ucisi de Apollo si Artemis pentru ca se prea falea cu ei, Pandora cu a ei celebra deja cutie dar mai ales EL, Prometeu.
Curajul de a-i infrunta pe zei pentru a aduce oamenilor focul, chinul lui zilnic, inlantuit fiind de Zeus pe un varf de munte din Caucaz unde un vultur urias cu un cioc de fier ii sfasaia ficatul, pana cand a fost eliberat de Heracle, m-a tulburat, m-a emotionat pana la lacrimi, copil fiind.
Asa ca va puteti imagina ce am simtit cand am vazut statuia lui Prometeu de la Vidraru...
Cred ca aveam cam 12 ani si mergeam pentru prima data cu bunicii mei pe Transfagarasan, atunci l-am vazut, cum spuneam, pentru prima data, un Prometeu dezlantuit, un Prometeu care parea a fi stapanul lumii, fara teama, dominand totul in jur...
As spune ca aproape m-am indragostit de el si, recunosc, regasesc acest sentiment de cate ori il revad
Il iubesc pe Prometeu, doar ca el nu stie
Ulterior am aflat ca statuia apartine sculptorului Constantin Popovici si ca aceasta lucrare a fost realizata in 1965 dar pentru mine acestea au ramas doar amanunte...
Oricum, daca ajungeti pe la Vidraru, priviti-l cu atentie si spuneti-i ca i-am ramas fidela
foto:http://www.stirilekanald.ro