joi, 5 martie 2020

Amintiri din copilarie :)

Cand eram destul de mica, cred ca inca nu mergeam la scoala, imi doream foarte foarte tare sa ma fac vanzatoare la cofetarie.Sa fiu toata ziua in preajma dulciurilor, oh! Asta da fericire!
Nu-mi imaginam ca pot cumpara oricate dulciuri cu bani si nici nu cred ca ar fi contat, chiar daca as fi inteles asta.
Pentru mine conta sa fiu acolo unde mirosea a vanilie si frisca era dulce, alba si pufoasa.Si, bineinteles ca, fiind vanzatoare la cofetarie, imi imaginam eu, aveam dreptul sa manac oricate prajituri as fi dorit.De exemplu savarine insiropate, amandine, insiropate si ele, cataif, v-am zis doar ca cel mai mult imi placea frisca.Imi mai amintesc ca-mi placeau bomboanele fondante si bomboanele de ciocolata la cutie, mai ales cele care aveau pe capac pisicute care stateau cuminti intr-un cosulet, mi-a ramas aceasta imagine in minte
Voi? Ce amintiri dulci aveti?

foto: Pinterest

14 comentarii:

  1. vanzatoare la cofetarie... hmmm.. pe mine m-ar da afara, as iesi lipsa! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce frumoase amintiri din copilărie! Și să știi că nu ești singura care visa la lumea delicioasă și fermecătoare a cofetăriei. Să lucrezi într-un asemenea loc, printre atâtea bunătăți? Ce putea să fie mai frumos! :D Mie mi-au plăcut cel mai mult amandinele. Și nu știu cum se face, dar gustul acelora din copilărie nu l-am mai întâlnit niciodată, oricâte amandine am mai mâncat de atunci. Când intram într-o cofetărie... totul era numai arome minunate!
    Numai bine și o primăvară frumoasă, dragă Pandhora! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ce-i drept, gustul prajiturilor din copilarie...mmm!Da, chiar aveau gust, nu e doar o iluzie olfactiva si, cu siguranta la vremea aceea, inlocuitorii erau ca si inexistenti :)
      Faina sa fie si primavara ta Alex, alaturi de dragele tale! :)

      Ștergere
  3. Mie-mi placea "Dobos" - prajitura cu glazura de zahar ars. Visam sa mananc pana ma satur! (nu-mi permiteau parintii sa fac excese!) :) Imi amintesc de "Dobos" in legatura cu timpul cand mergeam la film la cinematograful "Patria", langa care era o cofetarie mare, aprovizionata cand eram copil. Ne ducea tata, inainte si dupa film. :)

    Primavara minunata iti doresc! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce fain, uite ce obicei frumos si ce bucurie era iesirea la film si apoi la cofetarie, totul era un adevarat eveniment :)
      Si eu preferam Dobosul, dar deja ma facusem mare :)

      Multumesc, Diana ca ai impartasit cu mine aceste amintiri :)
      Te imbratisez >:D<

      Ștergere
  4. Capacul acela, cu pisicute-n cos il stiu si eu. Il avea mamaia prins in pioneze pe zid, ca si tablou. Pisicutele erau foarte dulci, pufuleti de blana gingase. :) Despre dulciuri imi amintesc veci cofetaria Indiana, cu choux a la creme si amandine..
    Dulci amintiri!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite ca isi mai aminteste cineva de capacul cu pisicute, tare sunt bucuroasa :)
      Mmmm, Indiana, buna buna buna!

      Ma bucur ca ti-am trezit amintiri palcute :)

      Ștergere
  5. Cred ca mi-ai facut pofta de un cataif!
    Si de o inghetatata, parca parfait se numea. Nu stiu daca mai exista reteta de atunci.
    Dulci amintirile tale! Multumesc pentru ele!
    O primavara minunata si aromata, draga Pandhora!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Parfait-ul de alune pe care il mancam la cofetaria Athenee Palace, mmm, a ramas cel ami bun pe care l-am mancat vreodata :)
      Daca amintirile tale dulci iti fac placere, eu nu pot decat sa ma bucur :)
      Te imbratisez, Suzana, infloritoare sa-ti fie si tie primavara! :)

      Ștergere
  6. Exceptionala postare, li-a starnit multe aminitiri ce credeam ca le- am uitat demult :)

    RăspundețiȘtergere