I-am promis lui CARMEN ca ma voi gandi si preluind aceasta leapsa voi scrie despre” ce mi-as fi dorit sa fiu cand ma voi face mare”… Am sa va povestesc o intamplare care mi-a ramas in minte si care ma amuza si azi… Poate nu e chiar ce se astepta Carmen sa povestesc dar asta mi-a venit prima in minte …. Aveam in jurul varstei de 9 ani si eram cu bunicii mei (care m-au si crescut) in statiunea Ocnele Mari…imi placea teribil de mult acolo pentru ca puteam pluti in apa linistita (apa fiind cu un grad de salinitate extreme de ridicat)…ceea ce si faceam la momentul despre care va vorbesc… Eu eram in bazin si inotam dar aproape de bunicii mei care erau si ei in apa stand de vorba…sigur, ce isi spuneau imi ajungea vag la urechi…ca sa rezum, vorbeau despre o cunostinta de-a lor,un domn casatorit care se gasea in acea statiune nu cu sotia, ci cu amanta…amanta care era foarte rasfatata,locuia cu el la hotel,erau in fiecare seara in oras la restaurant,ieseau la bar unde dansau nebuneste,primea cadouri…intr-un cuvant era tinuta in puf in timp ce sotia era acasa si numai ea stia ce facea… Am retinut aceste informatii fara sa-mi dau seama si mai ales fara ca bunicii mei sa-si dea seama… La cateva saptamani dupa ce am revenit in Bucuresti,intr-o Duminica, avand musafiri la masa,una dintre invitate care trecea rar pe la noi imi pune fatidica intrebare…”ce vrei tu sa te faci cand vei fi mare?” Si cum nu aveam planuri clare de viitor am zis fara sa stau pe ganduri, convinsa de alegerea mea… “amanta”… Invitatiii au ras…ai mei au amutit iar doamna s-a uitat intrebator la bunicii mei in sensul -asa o educati?… Eu nu am mai asteptat si “de ce”-ul…am continuat….vreau sa fiu amanta ca sa nu fiu nevasta si sa stau acasa,vreau sa ma plimb,sa dansez la restaurant si sa fiu rasfatata…. Multi ani dupa aceea bunica mea isi amintea chicotind de socul doamnei cu pricina…dar la momentul acela…numai de chicotit nu i-a ars ei…si nici mie dupa, cand a trebuit sa dau explicatii…
Acum…nu mai conteaza ce s-a ales de “visul” meu :)
Dau leapsa mai departe tuturor celor care trec pe aici si vor sa povesteasca despre dorintele lor din copilarie…la modul serios sau mai putin serios…
David DeeJay feat. Dony - Nasty Dream (Vibe FM Exclussive Radio Edit)
Mi-am dorit să pot zbura, să trec prin nori şi peste, deasupra ploii, deasupra tuturor, fără ca ei să mă vadă!
RăspundețiȘtergereScorchfield : zburatorule :)
RăspundețiȘtergerenu stiu daca ai negre plete dar ai avut vise frumoase...si aproape cred ca le mai ai :)
Medic.
RăspundețiȘtergereClasic şi banal, ştiu!
:)
Dar constantă şi foarte bine înrădăcinată a fost această dorinţă a mea. Voiam să găsesc leacul pentru cele mai cumplite maladii umane. Să vindec oamenii, să le îndepărtez suferinţa şi să le ofer înapoi zâmbetul şi bucuria vieţii.
Blue : ai pastrat dorinta de a vindeca si de a usura suferinta...si sunt mai mult ca sigura ca ai si reusit sa o faci :)
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergerePoate că dacă ai fi ştiut şi cealaltă faţetă a monedei, ai fi fost mai circumspectă în afirmaţii.
Oricum, cre'că fără voia ta, ai creat o mică tornadă în grupul acela.
Mi te imaginez...
Da, eu sunt convinsă că aş fi râs copios.
:))))))))
Nu, nu aşa cum mi-am dorit.
RăspundețiȘtergere:)
Dar astea mi-au fost limitele.
Blue : prietenii bunicilor mei fiind persoane in varsta erau si extrem de seriosi si usor simandicosi...uneori aveam senzatia ca sunt un fel de curiozitate pentru ei...pentru ca faceam tot felul de chestii "care nu se fac" cum spunea bunica mea...
RăspundețiȘtergereea nu era genul care spune povesti nepotilor...
da...cum spuneam inca ma amuz cand imi amintesc :)
nu cred ca astea ti-au fost limitele...cred ca esti inca potrivita pentru ce ai ales sa faci...
acum fara gluma, e o meserie la care tanjesc multe femei din ziua de azi...
RăspundețiȘtergeremosu : bun venit pe la mine :)
RăspundețiȘtergereda...intotdeauna a fost o meserie...doar ca in zilele noastre a ajuns de un pragmatism lipsit de orice jena...
Excelent! am râs cu lacrimi! :))
RăspundețiȘtergerePS: Îti doresc ca 1 Martei de mâine sa-ti aduca numai bucurii!
CARMEN : foarte bine ai facut :))
RăspundețiȘtergeremultumesc pentru urare :)
si eu iti doresc la randul meu ca maine sa-ti prinzi in piept martisorul bucuriei si langa unul cu zambete de primavara :)
ce s-a ales cu visul tau...dar ai incercat sa il implinesti :)) macar :))
RăspundețiȘtergeresophie : nu stiu daca m-am straduit suficient...da nu-mi iese si pace...dar nu ma las :))
RăspundețiȘtergerede cand m-am nascut aveam o parte tehnica, natura atunci era mult mai vie si mai frumoasa dar nu gaseam ceva ce stiam. roboti. si avand in vedere ca era un termen neuzitat pe vremea aia, recent (Asimov-1942) si de natura SF,..raspundeam fara ezitare: inginer electronist. vorbesc de varsta frageda :) ”star wars” l-am vazut mult mai tarziu, nu avea cum sa ma influenteze. prima televizionare a fost ”omul din atlantis” eram innebunit dupa coloana sonora.
RăspundețiȘtergeream terminat informatica (sectia) fac. mate-fizica.
intrededouaoriafiodata : un vis aproape implinit :)
RăspundețiȘtergerefoarte putini reusesc sa faca ce visau in copilarie...eu mi-am dorit sa fac istorie,am terminat tehnica cinematografica si lucrez in cercetare de piata...asa ca...:)
:))))))))))))
RăspundețiȘtergereLa multi ani pentru azi!
Lori : multumesc...o primavara cu mult soare iti doresc la randul meu...si ma bucur ca te-ai amuzat :))
RăspundețiȘtergere:) Asa cum ti-au fost prezentate atunci lucrurile..decizia e una logica si plina de bun simt. Imi imaginez reactia :))
RăspundețiȘtergereO primavara frumoasa si calda sa ai!
>:d<
fly2sky: daca te-ai distart citind ma bucur...asta era si scopul :))
RăspundețiȘtergerebucurii sa-ti aduca aceasta primavara si tie fly :)
De cand imi amintesc de mine,am visat sa fiu bibliotecar.Am iubit cartile din primii ani de viata si,chiar si azi,ma visez intre rafturile unei biblioteci imense,hranindu-ma cu slovele lor,ingrijindu-le ca pe niste flori gingase.Chiulurile mele de la scoala aveau o singura adresa:biblioteca municipala,loc din care cu greu ma dadeam plecat.Mult timp dupa aceea,jumatate din veniturile mele luau calea librariilor in incercarea de a aduce biblioteca la mine daca eu nu am ajuns sa traiesc in ea.
RăspundețiȘtergereAltfel,un gand frumos daruit azi tie si tuturor acelora al carora delicata si sensibila reprezentanta esti.
tatookis : iti inteleg iubirea,atasamentul si daruirea pentru carte...este atat de rara astazi...
RăspundețiȘtergerepastrez cu placere gandul tau frumos...multumesc :)
Orice vis se împlineste dupa ce te trezesti si te gândesti serios la el.
RăspundețiȘtergerePrimavara asta sa-ti aduca împlinirea oricarui vis!
Dan : bun venit Dan :)
RăspundețiȘtergerear fi bine sa fie asa "Orice vis se împlineste dupa ce te trezesti si te gândesti serios la el.." nu as putea spune ca mi s-a implinit orice vis...tie?
daca primavara asta o sa-mi aduca implinirea macar a unui vis...voi zambi fericita :)
iti doresc la randul meu o primavara blanda si frumoasa...te mai astept :)
Mi-a plăcut mult povestea ta.Bunicii tăi nu au avut nicio vină în cele spuse de tine.Erai o fetiță „practică”.Visul tău să fi iubită s-o fi realizat,probabil în alt sens decât acela din poveste.
RăspundețiȘtergerese-cret : a fost o intamplare gen "copiii spun lucruri trasnite"care...asa cum spuneam ma face inca sa zambesc pentru ca inocenta asta si trebuie sa aduca...zambetul pe buze :)
RăspundețiȘtergeresi da...am fost iubita in multe feluri si spre norocul meu sunt in continuare :)
inca o dovada ca un copil vede intotdeauna ceea ce trebuie si intelege ceea ce este corect si mai mult decat atat, util, practic. interesanta amintire. hi hi
RăspundețiȘtergeretu26dor : asa zic si eu...hi hi :))
RăspundețiȘtergere