Frigul de afara m-a dus cu gandul la acele locuri unde iarna nu stie ca exista si primavara ....si apoi mi-au venit in minte ei....pinguinii....
„March of the Penguins”filmul regizorului francez Luc Jacquet si-a meritat cu prisosinta Oscarul...un film de o rara sensibilitate si caldura, un film care a necesitat mai mult de 12 luni de filmari la Polul Sud la temeperaturi sub -50C si o rabdare infinita...pentru a-i observa pe ei...pinguinii imperiali si incredibila lor poveste....
Toate gesturile pinguinilor imperiali exprima tandrete si afectiune. Acest documentar a facut de neuitat una din cele mai gratioase imagini cinematografice : "sarutul" celor doi pinguini,atingerea delicata,inclinarea eleganta a capetelor.....
"Când femela depune oul, tatăl este cel care preia responsabilitatea “coacerii” acestuia pentru două-trei luni. Mama porneşte către ocean în căutarea hranei şi a relaxării…În aşteptare, tatăl pinguin nu doarme, nu mănâncă, nu se mişcă, preocupat doar de a menţine această nouă viaţă la căldura fulgilor săi. Numai după întoarcerea femelelor după săptămâni bune, aducând mâncare, după ce au sfidat moartea (multe sunt sfâşiate de puternici lei de mare), masculii pleacă la rândul lor să se alimenteze! Eroi fără voia lor în acest thriller natural, aceşti pinguini imperiali ne dau o extraordinară lecţie de viaţă. Într-o poveste ecologică, ei demonstrează extraordinarul instinct de supravieţuire al unei specii care nu semăna cu multe altele. (Sursa: Liternet.ro)"
Daca nu ati vazut filmul inca...e timpul sa o faceti...e atat de altfel, incat surprinzator e un cuvant palid si nu descrie decat in mica masura ce veti simti la sfarsitul vizionarii acestui documentar artistic....
Într-adevăr, emoţionant documentar. De fapt emoţionantă-i realitatea.
RăspundețiȘtergereCând l-am vizionat prima dată, am plâns cu pumnii la gură (cum rar mi se întâmplă). Nu ştiam dacă plâng pentru ce înseamnă lupta lor pentru supravieţuire, sau pentru instinctul, dragostea şi îndârjirea lor... sau pentru lecţia ce mi-o dădeau mie...
Oana : la fel am plans si eu...e atat de firesc felul in care se pastreaza monogami,se sacrifica...cel mai mult m-a impresionat acea mama pinguin care si-a pierdut puiul si il cauta innebunita...scena aia mi se pare sfasietoare...
RăspundețiȘtergereNu l-am vizionat, dar sunt atâtea exemple în natură care ar trebui să-l facă pe om să roşească pentru unele din comportamentele sale, că nu pun nicio clipă la îndoială ceea povesteşti despre acest film.
RăspundețiȘtergereŞi-mi plac foarte mult pinguinii.
Mi-ar plăcea să-l văd.
trebuie vazut...
RăspundețiȘtergereBlue Freedom,liviu.capitan : sunteti doua persoane sensibile...il veti aprecia...sunt sigura...
RăspundețiȘtergerefoarte interesant. poti invata si de la pinguini atat de multe. multumesc mult.
RăspundețiȘtergeretu26dor : stiu ca tu ai o relatie speciala cu animalutele...filmul e induiosator...daca nu l-ai vazut as fi fericita sa stiu ca o vei face :)
RăspundețiȘtergeream sa ma uit curand. e o promisiune:)
RăspundețiȘtergeremultumesc pentru pont :) abia astept sa/l vad, imi plac pinguinii si povestile adevarate din lumea tacuta.
RăspundețiȘtergereweek/end fain!
ioana geacăr : nu ma indoiesc ca vei aprecia acest film :)
RăspundețiȘtergereun w-end perfect iti doresc la randul meu :)
superbe fiinte! pacat ca nu prea cunosc engleza, dar o sa ma uit oricum... unele imagini nici nu necesita comentarii...
RăspundețiȘtergerealtcersenin: imi pare bine ca ai intrat sa vezi cate ceva din filmulet...aceste pasari isi merita cu prisosinta elogiul :)
RăspundețiȘtergerelike! :)
RăspundețiȘtergerem-ai surprins draga Tibi :)
Ștergere