Salata de boeuf si a ei poveste...

Este una din cele mai apreciate gustări reci, nelipsită de la nicio masă festivă tradițională.
În ciuda numelui său cu rezonanţe francofone, salata de boeuf (vită, în franceză) nu este o reţetă franţuzească, ci rusească. Italienii o numesc Insalata russa, în timp ce în Rusia, i se spune acum Salată Olivier sau, mai simplu, salată de iarnă. În timpul sovieticilor se numea Salat Stolichny, adică salată Capitoliu.Salata de boeuf a apărut în bucătăria românească la sfârşitul secolului al XIX-lea. Gustarea era o adaptare la apetitul românilor a celebrei salate inventate de chef Lucien Olivier, la Restaurantul Hermitage din Moscova.Prin 1860, chef-ul francez Lucien Olivier a deschis în centrul Moscovei restaurantul Hermitage. Invitat deseori în casele bogaților, pentru a se ocupa de banchete și recepții, a inventat pentru aceștia salata care îi poartă numele. Specialitatea lui, un adevărat spectacol vizual și culinar, se numea „Vânat în maioneză” și era realizată din piept de potârnichi, cubuleţe de gelatină (din supa cu mirodenii în care fusese fiert vânatul), cozi de creveţi, roșii, gătiţi sub aburi, maioneză cu ulei din Provence, totul decorat cu trufe negre, în jurul unei piramide din cartofi fierţi, felii de ou şi castraveţi în oţet.

Cartofii aveau doar valențe estetice. La un bal, un bogat al vremii a amestecat ingredientele, iar din ziua următoare, chef Olivier, scandalizat de „maltratarea” rețetei sale, a decis să se răzbune şi a început să servească gustarea cu toate ingredientele amestecate în maioneză. Neașteptat, melanjul a cîștigat popularitate.În perioada interbelică, un bucătar moscovit care se spune că ar fi fost uceniciul lui Olivier a inventat salata Stolichny, inspirată din faimoasa rețetă a maestrului său, unde însă a înlocuit potârnichile cu carne de pui, și creveții cu felii de morcov fiert. Rațiunea lui? La beție, niciun mesean nu mai putea face diferența. Se mai puneau crenvurști în loc de carne de pui, sau vită, și mulți cartofi. A mai adăugat mazărea conservată.(sursa:http://www.evz.ro)

Reflexii in Oglinda - Pod sau Poduri?

sursa: Architectuul
mai multe Reflexii în Oglinda gasiti la Sorin  

Romanticele felinare...

Intotdeauna mi-au placut felinarele, mi se par romantice si atemporale...
Nu sunt multi cei care stiu ca incepand cu jumatatea secolului al XIX-lea Bucurestiul a devenit primul oras din lume iluminat cu petrol lampant.
Sunt sigura ca sub lumina palpaitoare a felinarelor de altadata multe perechi si-au jurat dragoste vesnica, au fost citite in fuga biletele de amor care stabileau locul si ora unei intalniri romantice, sunt sigura ca aceleasi felinare au luminat drumul spre casa a multor oameni grabiti...
In lumea asta multe se schimba si felinarele, la randul lor sunt...in rand cu lumea :)

Pictor: Leonid Afremov

"Regele Gloabelor"

Sa investesti cu incredere o fiinta inseamna sa ii dai puterea de a se depasi pe sine. Sa ai curajul de a visa si de a crede in implinirea viselor tale nu inseamna ca esti visator, inseamna ca esti vizionar. Sa ramai tu cand cei din jur iti introrc spatele si apoi tot ei te ridica in slavi atunci cand esti pe “val”, inseamna sa fii putin mai mult decat un om obisnuit. Putin mai mult decat un om obisnuit este si personajul arhivarului Chirica, interpretat de Dan Tudor in piesa Regele Gloabelor in regia lui Dan Tudor, adaptare dupa piesa Omul cu Martoaga de George Ciprian, piesa pe care am vizionat-o aseara, la Creart – Sala Teatrelli alaturi de prietenii mei. Cumparand cu ultimii bani un cal, Faraon al V-lea, un cal fara valoare, fare pedigree, un cal perdant, o adevarata gloaba de pus la caruta, un cal in care doar arhivarul Chirica vede un adevarat armasar spre rasul intregului oras, Chirica reuseste sa-si piarda familia, sotia parasindu-l pentru un prieten bogat din copilarie, isi pierde serviciul, onoarea institutiei pentru care lucra fiind atinsa de batjocura publica pe care o suporta arhivarul si in final casa, proprietarul dandu-l afara pentru neplata chiriei. In tot acest timp Chirica ingrijeste calul, avand alaturi doar un singur prieten si pe servitoarea casei, ii da putere, dragoste, incredere si intr-un sfarsit vine si rasplata, calul devenind un armasar castigator de curse, aducand posesorului admiratia, respectul si invidia intregii urbe, aducandu-i bogatie, aducandu-i inapoi familia, casa… 
Dar arhivarul Chirica ramane neschimbat, continua sa daruiasca, sa viseze, sa fie increzator… 
Si asa, aseara am avut inca o data convingerea ca increderea celor din jur te poate face puternic chiar daca tu crezi ca nu esti, am invatat ca e important sa ai curaj sa ramai asa cum esti chiar daca nu rezonezi cu cei din jur, am invatat ca e bine sa crezi ca visele pot devein realitate...
M-as bucura sa mergeti sa vedeti si voi acest spectacol :)

Luna - superstitii si credinte

Se spune că superstiţiile au efect doar asupra celor care cred în ele. Pentru unii, ele nu sunt decât o asociere, o simplă întâmplare…
Psihologii afirmă că superstiţiile sunt un sistem de credinţe cu ajutorul cărora oamenii decriptează viitorul.
În mitologia românească, Luna a fost creată de Dumnezeu la şapte ani după Soare.
Era o fecioară foarte frumoasă, în straie din pânză strălucitoare, călătorind într-un car de argint, tras de şapte cai albi.
Ea a răpit însă inima propriului frate, incest care a dus la despărţirea lor.
Legendele mai spun că petele care se văd pe suprafaţa Lunii sunt făcute de Creator cu funingine, cu scopul de a o feri de iubirea Soarelui.
E posibil ca perigeiul lunar (perioadă în care Luna se apropie de Pământ) să provoace stări de nervozitate şi insomnii, ne spun astrologii.
În perioada aceasta, emotivitatea este mai greu de controlat şi persoanele sensibile pot trece cu uşurinţă la depresie.
Tot ei mai cred că în această perioadă te vindeci mai greu. De aceea, nu sunt indicate intervenţiile chirurgicale.
Luna Plină şi perigeul „se aliniază” în medie la un an, o lună şi 18 zile, spun astrologii.
Ei mai spun că fazele lunii te ajută să începi sau să-ţi duci la bun sfârşit planurile, proiectele, sarcinile de serviciu. Iată ce te sfătuiesc ei să ai în vedere:
Lună în descreştere: este o perioadă foarte bună pentru dezintoxicarea organismului.
Este recomandată pentru cure de slăbire, deoarece în această perioadă ai rezultatele cele mai bune.
Lună Nouă: tot ce începe în această fază a lunii evoluează favorabil, se dezvoltă, creşte.
Este favorabilă şi în plan sentimental. Postul ţinut în Lună Nouă are efecte mai bune decat o cură de slăbire.
Lună în creştere: este o fază prielnică pentru negocieri, tranzacţii, afaceri. Ce începe atunci va „face pui”.
Recomandată pentru a începe o relaţie, un drum, o afacere. Nu se fac intervenţii chirurgicale, deoarece vindecarea este grea şi înceată.
Lună Plină: perioadă favorabilă deciziilor importante, declaraţiilor de dragoste, lămuririlor pe toate planurile. Profund nefavorabilă în planul financiar şi benefică pentru culegerea plantelor de leac.

Ei,ce spuneti?
Priviti luna acum cu alti ochi? :)


sursa:  www.clickpentrufemei.ro
foto: Amman, Iordania (Ali Jarekji, Reuters)

Reflexii in Oglinda - Cismigiu - frunze pe cer

foto: Vlad Eftenie
mai multe Reflexii în Oglinda gasiti la Sorin   

Miercurea fara Cuvinte - Graffiti

Graffiti Strada Berzei

Foto Stefan

Miercurea fără Cuvinte a pornit de la  Carmen si continua  aici

4 zile...

....atat a durat povestea de dragoste dintre o gospodina din Iowa,casatorita,mama a doi copii,interpretata cu minunata simplitate de Meryl Streep si un fotograf solitar,angajat al revistei "National Geografic"sosit in Madison County pentru a fotografia mai putin obisnuitele poduri acoperite din zona si intruchipat cu sensibilitate masculina de Clint Eastwood....
Nu e doar o poveste de dragoste intre doi oameni maturi, e pur si simplu intalnirea jumatatii care definitiveaza intregul.
Dar nu ne este data perenitatea acestei intregiri, nici noua celor din viata reala, nici protagonistilor din filmul Madison County la care ma gandeam cu emotie in dimineata asta....
La un moment dat, personajul interpretat de Clint Eastwood spune :

"Visurile de demult sunt frumoase,
Nu s-au implinit,
Dar ma bucur ca le-am avut..."

Imi doresc sa ating acea intelepciune care sa ma faca sa gandesc si sa simt asa dar sunt tare departe de acel moment....

Reflexii in Oglinda - Noapte de Bucuresti

foto: Mihai Răducanu

mai multe Reflexii în Oglinda gasiti la Sorin   

"Dar dumneavoastra stiti de ce?"

Moise Mendelsson, bunicul cunoscutului compozitor german Mendelssohn Bartholdy, a fost un bărbat departe de a fi chipes. Dimpotrivă, pe lângă faptul că era mic de statură, avea o cocoasă grotescă. Într-o zi l-a vizitat pe un comerciant din Hamburg, care avea o fată foarte drăgută, pe care o chema Frumtje. Moise se îndrăgosti disperat de fata care îl privea cu vădită repulsie pentru înfătisarea sa. Când a vizitat casa negustorului, înainte de plecare, Moise si-a luat inima în dinti, s-a dus la etaj, unde era camera fetei, pentru a schimba ultimele cuvinte cu ea. Era de o frumusete cerească, iar el se zbătea în chinurile iadului atunci când fata refuza să se uite măcar la el. După câteva încercări de a lega o conversatie, Moise a întrebat-o timid:
"Stiti de ce căsătoriile se fac în cer?". "Da", a spus fata, în timp ce se uita mereu în pământ.
"Dar dumneavoastră stiti de ce?". "Da, stiu", a răspuns el.
"Vedeti, în cer, la nasterea fiecărui băiat, Domnul îl anuntă care va fi fata cu care se va căsători. Când m-am născut eu, mi s-a arătat viitoarea mireasă.
Domnul mi-a zis: Mireasa ta va fi cocosată.
Atunci i-am spus Domnului: Doamne, o femeie cocosată ar fi o tragedie. Dă-mi mie cocoasa si las-o pe ea să fie frumoasă." Fascinată de cuvintele lui, Frumtje si-a ridicat ochii din podea, acordând mâna sa mai târziu omului căruia i-a fost o sotie credincioasă. 

(Barry & Joyce Vissell - ”Supă de pui pentru suflet”)
sursa foto:www.warsztatywzlodziejewie.pl

Miercurea fara Cuvinte - Apa de...toamna :)

 

Parcul Herastrau

 

Parcul I.O.R

foto: Vlad Eftenie 

Miercurea fără Cuvinte a pornit de la  Carmen si continua  aici

"...şi pun pariu că nu știai nimic din toate astea.”

Un nepot de sclavi, un băiat s-a născut într-un cartier sărac din New Orleans, cunoscut ca "Back Town." Tatăl său a abandonat familia atunci când copilul era mic, mama sa a devenit o prostituată și băiatul și sora lui au trebuit să trăiască cu bunica lor. Încă de timpuriu, băiatul s-a dovedit a fi dotat pentru muzică și cu alți trei copii a cântat pe străzile din New Orleans. Primele sale câștiguri au fost monedele care au fost aruncate de trecători. O familie de evrei, Karnofsky, care a emigrat din Lituania în SUA a avut milă de băiatul de 7 ani și l-au adus în casa lor. I-au dat inițial "muncă" în casă, pentru a alimenta acest copil înfometat. Acolo, el a rămas și a dormit în această casă unde, pentru prima dată în viața lui, el a fost tratat cu bunătate și tandrețe. Când s-a dus la culcare, doamna Karnofsky i-a cântat un cântec de leagăn rusesc. Mai târziu, el a învățat să cânte mai multe melodii rusești și evreiești. De-a lungul timpului, acest băiat a devenit fiul adoptiv al acestei familii. Familia Karnofsky i-a dat bani pentru a cumpăra primul său instrument muzical, cum era obiceiul în familiile evreiești. Ei admirau sincer talentul muzical. Mai târziu, când a devenit un muzician profesionist și compozitor, el a folosit melodiile evreiești în compozițiile sale. Băiețelul negru a crescut și a scris o carte despre aceasta familie de evrei care l-au adoptat în 1907. În memoria acestei familii și până la sfârșitul vieții sale, el a purtat o stea a lui David și a spus că în această familie a învățat "cum să trăiască viața reală și determinare." S-ar putea recunoaște numele lui.
Acest băiețel a fost numit Louis "Satchmo" Armstrong.
Louis Armstrong a vorbit cu mândrie fluent idiș!
Și pun pariu că nu știai nimic din toate astea.”
sursa: aici