Exista totusi un compot care pentru mine reprezinta "bijuteria coroanei" in materie de compoturi: compotul de visine!
Bine, compotul de visine pregatit de bunica mea, eu rar am incercat sa-l fac, rar mi-a si reusit
Cu siguranta si visinele aveau alt gust, inca le simt tari, carnoase, cu o coaja lucioasa si o pulpa de o culoare intens, cum altfel decat visinie, dulci-crisoare, mirosind usor a migdale....
Compotul era mai mult un sirop mai subtire dar nu apos, dulce fara sa fie lesinator, acrisor fara sa ti se strepezeasca dintii, mereu rece si cu micutele fructe, plutind ca niste globuri purpurii in paharele pentru compot.
Tare imi mai placeau aceste pahare, n-am mai regasit acel model sau poate nu am stiut eu unde sa caut.
Ale bunicii mele erau din cristal, ca asa era moda pe care o apucase ea, din cristal simplu, fara nici un fel de taieturi, transparent.Paharele aveau forma unei umbrele larg deschise, asezate pe un picior gros si putin inalt din cristal masiv.
Imaginati-va compotul acela plin de culoare, imaginati-va visinele acelea parfumate, plutind in cupa aceea transparenta si racita de raceala bauturii aromate.
Da, pentru mine vara mirosea a compot de visine
Pentru mine e un must dulceata de visine :) Tot in farfurioare vintage, cu un pahar de apa rece alaturi. Sau cu iaurt proaspat la sfarsitul mesei. E cel mai simplu desert si mereu la indemana.
RăspundețiȘtergereo,da!
Ștergeredulceata de visine, deliciu dulce-acrisor, greu sa nu-ti placa :)
poate o sa pui un articol cu dulceata si farfurioarele de care povestesti...minunata imagine ai creat in mintea mea :)
Vara miroase a balta plina cu peste, în care broaștele oracaie pana își rup coardele vocale :)
RăspundețiȘtergereSau, vara poate mirosi și a zăpadă, condimentata cu vacile care se plimba lejer pe drum... ;)
Vara poate mirosi și a iubire, dacă pașii ți se rătăcesc sub un tei... ;)
asa cum poate mirosi a ploaie si a praf dar nu a noroi sau a regina noptii luminata de licurici :)
ȘtergereUn compot de nota 10! Altul mai parfumat nu cunosc. E bun și răcoritor! Iar vara, ce poate fi mai bun?! Merge și o dulceață de vișine, o vișinată mică de la gheață, câteva vișine confiate, ei, minunățiile verii, ușor vintage și foarte savuroase! O zi minunată, dragă Pandhoraa! :)
RăspundețiȘtergerece frumos le-ai atribuit aceasta aura vintage, mi-a placut mult :)
ȘtergereMdaa... Mi-ai amintit de compotul făcut de bunica. De ce oare tot ce făceau bunicile e mai bun decât ceea ce facem noi?...
RăspundețiȘtergereWeekend frumos, dragă Pandora!
O intrebare de o mie de puncte 🙂
ȘtergereAsa e, totul avea gust❤️
Fain sa fie si w end ul tau, multumesc!🙂
Sunt topit după compotul de vișine! la noi acasă, mama făcea mereu un compot și o dulceață de vișine... delicioase! Aveam curtea plină de vișini încărcați de roade. Am constatat cu tristețe că acum nu mai este niciun vișin în grădina părinților. S-au uscat pe rând toți...
RăspundețiȘtergereFrumoase amintiri ai evocat aici, dragă Pandhora. Îmi place mult cum pomenești de bunica ta, de familia ta.
Numai bine! :-)
ooo....cum ore s-au uscat?! :(
Ștergeremereu am spus ca amintirile au gust si parfum, sunt sigura ca asa sunt si ale tale :)
da, familia, ceea ce ne leaga unii de ceilalti, asta conteaza cua devarat
tu ai o familie minunata si o Sara adorabila care cu siguranta si fara sa stie, aduna amintiri despre si cu bunicii ei :)
Ce frumos ai spus că amintirile au gust și parfum! Pentru mine, amintirile despre bunica mea au parfum de dulceață de gutui. Cea mai bună dulceață de gutui pe care am mâncat-o vreodată! Și obrajii bunicii, catifelați ca niște gutui coapte, cu ochii frumoși ca două flori de cicoare.... Amintiri...
Ștergere