duminică, 1 mai 2011

Iubiri in umbra istoriei - Vlad Tepes si Katharina



In spatele figurilor celebre din istorie se afla tot oameni...
Barbati sau femei cu slabiciuni,gelozii si trairi dadatoare de emotii sau doar de placere...
Daca pentru o clipa sau mai multe au uitat ca NU sunt la fel ca ceilalti, nu este treaba mea...timpul i-a asezat pe fiecare dintre ei acolo unde le este locul...
Decembrie 1455. Era in apropierea Craciunului, iar frumoasa Katharina se chinuia sa tarasca la deal, prin zapada, o sanie mare, incarcata cu de-ale gurii pentru soldatii aflati in Bastionul Tesatorilor, aflat pe o inaltime din Corona. Verisoarele si fratele ei mai mic impingeau sania, Katharina tragea. Cand a vazut cum se caznea tanara fata, Vlad Dracula, aflat langa Bastion, a sarit imediat s-o ajute, spre surprinderea ofiterilor care-l insoteau. Katarina avea atunci 17 ani, Tepes - 35. Fetei i-a placut voievodul, a fost impresionata de gestul acestuia, dar incerca sa se tina departe de el, fiind speriata de faima sa. Tepes s-a indragostit pe loc de Katharina si a recurs la tot felul de strategii pentru a o seduce. Fosta profesoara de istorie Bertha-Diana Krauser, din Brasov, spune ca, din momentul in care a vazut-o pe Katharina, Vlad Dracula "a uitat complet" de celelalte aventuri galante.... Katharina s-a nascut, conform documentelor gasite de Bertha Krauser, la 29 aprilie 1438. Tatal ei, Thomas Siegel, era zunftmeister (staroste) al breslei tesatorilor din Seilergrasse - Ulita Funarilor, astazi Str. Castelului din Brasov - , iar mama ei, Susanna, nascuta Fronius, provenea dintr-o familie din patura mijlocie a cetatii. Cand Katharina era inca o copilita, casa tatalui sau a fost mistuita de un incendiu. Ramasi saraci, parintii sai au trimis-o, in 1450, la Manastirea Franciscanelor din Mahlersdorf. Dupa cinci ani, vazand ca era curtata de multi pretendenti, parintii s-au vazut nevoiti sa o scoata pe Katharina din manastire. Avea 17 ani. Au adus-o cu ei in casa unde locuiau dupa incendiu, imobilul Tartler, de pe Ulita Alba (actuala Str. Poarta Schei nr. 14). Frumoasa cetatii isi purta parul blond dupa obiceiul sasesc, in lungi cozi impletite, iar ochii sai albastri si talia zvelta au fermecat multi barbati din cetate, dar si pe altii, veniti din Transilvania, din Tara Barsei ori din Flandra, spune istoricul Bertha Krauser. Indragostit de Katharina, Vlad Dracula trecea adesea pe langa casa Tartler, unde codana tesea intr-o camera de la parter. Pe Ulita Alba a facut voievodul primele crize de gelozie. Cautand-o acolo intr-o seara, Tepes s-a suparat ca nu era acasa si a asteptat-o pana ce Katharina si-a facut aparitia, dintr-un gang, insotita de verisoarele sale. Se zice ca a intrebat-o de ce umbla asa tarziu pe strada, iar fata a rupt-o la fuga pe gang. Tepes a prins-o si a dat s-o sarute, moment in care a intervenit un preot iesit sa vada cine face galagie. In intuneric, preotul n-a vazut chipul printului si a sarit s-o scape pe Katharina din mainile barbatului care o ataca. Se pare ca Tepes l-a ranit atunci pe preot cu sabia. In ultima zi a lui aprilie 1459, Vlad Dracul a tras in teapa un grup de negustori din cetatea Coronei, pe care-i banuia de multe intrigi. In timpul carnajului, la urechile lui Tepes a ajuns o veste care l-a infuriat cumplit: nevestele negustorilor atacasera familia Siegel, o batusera pe Katharina, care astepta al doilea copil, si o pusesera la Stalpul Infamiei (in actuala Piata a Sfatului din Brasov) si-i taiasera cozile cu care se mandrea atat de mult. Atunci, Tepes a amenintat ca da foc intregii cetati daca i se va mai face vreun rau Katharinei si familiei sale. Ca s-o scape pe femeia iubita, i-a eliberat pe ceilalti negustori sasi ce urmau a fi omorati. Legenda spune ca Tepes ar fi reusit sa recupereze una dintre cositele Katharinei. O pastra pe o pernuta, intr-un dulap. Intr-o zi, a surprins-o pe sotia sa ca umbla in dulap, s-a suparat foc si a batut-o. Vlad Tepes vroia sa o ia in casatorie pe Katharina, dar rigorile religiei nu ii permiteau. Legende locale relateaza ca, in 1462, sotia lui Vlad Dracul-Anastasia s-a sinucis, aruncandu-se dintr-un turn in raul ce inconjura cetatea. Acum el era liber sa se casatoreasca, in sfarsit, cu Katharina, cu care avea deja trei copii: Vladislav "Laszlo" (n. 1456), Catherina (n. 1459) si Christian (n. 1461). Insa un complot al fostilor sai rivali sfarseste prin intemnitarea lui Tepes la Buda, unde Matei Corvin i-a spus atunci ca-l elibereaza cu conditia sa o ia in casatorie pe matusa sa, Elisabeta Corvin de Hunyadi, sustine Krauser. Astfel, Tepes a ratat oficializarea relatiei cu Katharina. Insa a mai avut cu aceasta inca doi copii - Hanna (n. 1463) si Sigismund (n. 1468). Katharina i-a ramas aproape lui Dracula chiar si dupa caderea acestuia de pe tron, in 1462, iar Tepes s-a ingrijit de toti descendentii sai, asa cum atesta cartile funciare din 1850 ale familiilor Draguly, Laszlo sau Siegel. Asasinarea voievodului, in decembrie 1476 sau ianuarie 1477, a pus capat celei de-a doua domnii si dragostei dintre el si Katharina. Istoricul Krauser presupune ca frumoasa Cetatii Coronei, care acum avea 39 de ani, s-ar fi intors la manastire. Din cei 22 de ani de iubire, a ramas casa din Strada Poarta Schei nr. 14, unde astazi functioneaza o gradinita.

sursa:Jurnalul.ro

vineri, 29 aprilie 2011

"Laila" - adaopost pentru suflete cu blanita 3


"Sambata 30 aprilie 2011 intre orele 10 si 16, la intrarea Ghe.Sincai a Parcului Tineretului din Bucuresti,se colecteaza mancare pentru catei.Ea va ajunge la cele cateva sute de suflete din adapostul „Laila”.Cu ajutorul vostru,vom reusi sa hranim si luna viitoare cele aproape 300 de suflete din adapost. Puteti dona orice: hrana pentru animale, medicamente,vitamine, paturi, accesorii, castroane,solutii de dezinfectare,cosulete sau custi de transport.Facem tot posibilul ca acesti catei sa supravietuiasca si speram ca veti fi si dvs. alaturi de noi pentru a le oferi impreuna sansa pe care o merita aceste suflete nevinovate."

„Animalele impart cu noi privilegiul de a avea suflet” - Pitagora

Persoane de contact: Adina - 0721430848 ; Olimpia - 0786738015


joi, 28 aprilie 2011

Statuie antică în ruină - George Magheru

Pe voluptatea care rotunji frumosul pântec,
încât e prins în piatra - vecinic cântec -
se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici...
Din rănile frumoasei coapse ies furnici...
Iubirea a creat această mică şi subtilă gură
pe care dalta a sculptat-o în căldură...
Acum, în al iubirii cald şi dulce leagăn,
îşi face plasa "cap de mort", păros păiangăn.
A fost creată fruntea într-o lungă meditaţie
din care n-a lipsit o voluptuoasă graţie:
ideea fecundată de eterna frumuseţe...
Din acest gând cuprins în suprafeţe
şi ros de ploi, de geruri şi de gârle,
ies guşteri, scolopendre şi şopârle.

luni, 25 aprilie 2011

Iubiri in umbra istoriei - Mihai Viteazul si Velica


In spatele figurilor celebre din istorie se afla tot oameni...
Barbati sau femei cu slabiciuni,gelozii si trairi dadatoare de emotii sau doar de placere...
Ca pentru o clipa sau mai multe au uitat ca NU sunt la fel ca ceilalti....nu este treaba mea...timpul i-a asezat pe fiecare dintre ei acolo unde le este locul...

Desi insurat cu Doamna Stanca,Mihai nu-si ascundea aventurile.Blonda si frumoasa Velica a fost marea lui Pasiune...

A cunoscut-o în 1595, când, după victoria de la Călugăreni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Báthory l-a primit cu onoruri regale. Velica era fiica logofătului Ion din Piteşti şi a Doamnei Stana (fiica voievodului Mircea Ciobanul şi a Domnei Chiajna).Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Velica era stabilită în Transilvania, fiind măritată cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory.În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi“. De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: „Gospodja Velica“ (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.
"Prezenţa lîngã Mihai Viteazul a Velicãi s-a impus şi prin faptul cã aceasta cunoştea multe limbi strãine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului sãu, adãugînd marea influenţã asupra lui Sigismund Bathory. Cei care cred cã istoria se scrie doar pe cîmpul de luptã, poate ar trebui sã reflecteze şi asupra rolului jucat din umbrã de unii ,,diplomaţi“, în special de sex feminin, în lupta pentru atingerea unor idealuri. Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica, nu putem ignora însã aportul adus de ,,ţiitoare“ la unirea Transilvaniei cu Ţara Româneascã..."spune ziaristul Alin Bujor.

Tabloul ii apartine lui Firans Franken II, pictor de curte al lui Rudolf al II-lea, care a surprins un moment din vizita lui Mihai Viteazul la Palatul Hradcany, din Praga, în primãvara anului 1601....


Sursa:Historia.ro