Intamplator si mult prea tarziu am data in seara asta,butonand telecomnda, peste Dan Puric... Era invitat la emisiunea lui Cristi Brancu unde a fost, ca intotdeauna, atat de "el".... Nu pot avea decat admiratie pentru persoana care este Dan Puric,pentru firescul cuvintelor lui, spuse simplu,hotarat si cu incredere..... Unii il acuza ca foloseste prea multe citate atunci cand scrie sau vorbeste,uitand ca el este in primul rand un histrion-si spun asta in sensul cu adevarat frumos al cuvantului...
Altii il acuza de bigostism.Faptul ca isi expune credinta cu demnitate si cu smerenie in acelasi timp, nu are legatura cu bigotismul. Mai mult decat atat,el nu obliga pe nimeni sa-i urmeze "calea"...el doar povesteste....
La un moment dat,intr-o alta emisiune,a istorisit o intamplare care evidentiaza intr-un mod foarte natural, diferenta intre credinta si pseudo-credinta....
Oricum,cand Dan Puric povesteste ceva mereu pluteste peste ceea ce spune umbra unui zambet :)
"Un barbat era la biserica, la liturghie, impreuna cu sotia lui, cand sotiei i s-a facut rau si a lesinat. Omul a scos-o afara si a asezat-o pe iarba. Femeia a inceput sa ceara, cu voce slabita, sa-i aduca ceva de mancare.Cum era speriat si era si Duminica, omul s-a dus direct in biserica unde erau cateva batrane cu paine care isi asteptau randul la sfintit. Barbatul zice "dati-mi si mie o bucatica de paine, ca uite sotia e in curte pe iarba, pe jumatate lesinata si cere ceva de mancare".Una dintre batrane i-a raspuns "nu pot! nu e sfintita!". A trecut la urmatoarea batrana si a primit acelasi raspuns. Chiar si la ultima a patit la fel. Un tanar care era si el prezent la slujba si care urmarise scena rugamintilor si refuzurilor, zice catre ultima batrana "Da-i fa paine, ca-ti dau una de te sfintesc pe loc!"
Foto: Claudia Crimu (dupa o fotografie de Tomo Minoda)
Mos Nicolae se pregateste in noaptea asta sa puna cadouri in ghetute si cizmulite...are si nuieluse cica... dar parca le-a vazut cineva? :)
Si ce ar fi mai potrivit de facut in asteptarea Mosului decat sa bem un ceai fierbinte cu o feliuta de lamaie si sa rontaim niste turta dulce...
Turta dulce are si ea povestea ei..."se numea „zingebar” în latină, „gingerbras” în franceza veche şi „gingerbread” în engleza medievală. Până în secolul al XV-lea prin turtă dulce se înţelegea doar conservarea în sine a ghimbirului. S-a descoperit atunci că ghimbirul poate fi conservat sub formă de prăjiturele şi fursecuri. Cruciaţii întorşi din Orientul Mijlociu au adus ghimbirul, iar călugării catolici l-au transformat în prăjituri presându-le în diferite forme. Turta dulce a fost făcută pentru prima dată în Europa de călugării catolici, pentru diferite ocazii: sărbători şi festivaluri.De asemenea, se cunoaşte că în Anglia, Franţa şi Germania turta dulce se folosea pentru a-i servi pe musafiri cu ceva dulce. Englezii au fost primii care au făcut dulciuri cu ghimbir. Două sute de ani mai târziu lângă ghimbir au mai adăugat pesmeţi şi astfel a rezultat turta dulce, aproape de ceea ce cunoaştem astăzi. În Evul Mediu domniţele pregăteau turtă dulce pentru cavalerii lor preferaţi, acestea având forme diferite cu diferite înţelesuri, de exemplu forma de inimă era pentru alungarea răului. În secolul al XVI-lea Regina Elisabeta I şi-a servit invitaţii cu turtă dulce în forme ce semănau cu fizionomia fiecărui invitat."Mai bem un ceai?Mai gustam putina turta dulce? :)sursa: www.jurnalul.ro
...lui John Fowles emana forta...
Actiunea romanului se petrece pe o insula greceasca izolata,personajele care se intersecteaza aici constata ca nimic din realitatea noastră înconjurătoare nu este ceea ce pare.... Sentimentele sunt disecate,scormonite dureros,analizate...puse la microscop... Citatul urmator vine ca o continuare si in acelasi timp, ca o completare la cele cateva cuvinte pe care le-am spus despre acesta carte pe care eu o apreciez foarte mult..."Plăcerea fizică nu este decât o plăcere; poate ceva mai mare decât celelalte, dar, oricum, o plăcere ca oricare alta. Nu reprezintă decât un aspect - şi nu cel mai important - al relaţiei pe care o numim iubire. Lucrul esenţial este adevărul, încrederea care se stabileşte între doi oameni, două suflete, două spirite... cum vrei să-i spui. Că adevărata infidelitate este cea care ascunde infidelitatea fizică. Pentru că lucrul care nu trebuie să existe niciodată între doi oameni, care şi-au oferit unul altuia dragostea, este minciuna..."
Daca ar fi sa aleg o mancare traditional romaneasca eu una m-as opri la fasolea cu ciolan afumat... Suculenta,plina de aroma si gustoasa rau de tot :) Reteta mea preferata, are la baza ceea ce se pregatea la noi in casa cand eram eu mica, la care am mai adugat si ceva dulce...o sa vedeti cand va voi prezenta ingredientele...
- 500 gr fasole alba
- 1 ciolant bine afumat cam de 1 kg
- 2 cepe mari
- 1 pastranac
- 2 morcovi potriviti
- un cartof
- 2 linguri pasta de rosii
- 1 ligurita boia dulce de ardei
- 1 lingurita boia iute de ardei
- 2 foi de dafin
- o crenguta de cimbru
- sare
- 3 linguri de ulei
- o lingura de zahar sau una de miere
- patrunjel verde
Fasolea se lasa la inmuiat de cu seara. A doua zi fasolea se pune la fiert, schimband apa de cel putin trei ori.Ultima data se fierb alaturi de fasole un pastarnac intreg si un cartof taiat pe jumatate,rolul cartofului fiind acela de a inmaganiza toxinele din fasole. Separat,intr-o alta oala se fierbe ciolanul afumat pe care il spumuim din cand in cand.In prealabil ciolanul se spala foarte bine. Cand fasolea este bine fiarta,se ridica de pe foc, aruncand apa si cartoful. Intr-o cratita adanca dar larga se pun la calit in ulei cepele taiate marunt,morcovii rasi,pastarnacul fiert si maruntit bine de tot sau pasat.Cand toate ingredientele sunt bine calite, se adauga boiaua dulce si cea iute,pasta de tomate,mierea sau zaharul, amestecand sa nu se prinda. Imediat se pune peste sosul bine legat fasolea scursa, peste care se adauga apa in care a fiert ciolanul, atat cat sa o acopere bine de tot.Se adauga sare dupa gust,foile de dafin si crenguta de cimbru. In cratita se pune si ciolanul fiert.Se da la cuptor pana cand fasolea scade si ciolanul se rumeneste frumos, capatand o frumoasa crusta crocanta. Se presara patrunjel verde tocat fin si se serveste alaturi de niste gogosari in otet si un ardei iute pentru curajosi :)
Sa aveti pofta !
