luni, 30 mai 2011

In padurea cu alune sau ....

....cantecelul meu preferat de pe vremea cand ''studiam'' intens la gradinita...
Cu dedicatie pentru alessia si pentru toti cei care simt ca se apropie 1 iunie...ziua copiilor mari si chiar...mici :)

22 de comentarii:

  1. Multumesc,Cea mai mare bucurie a unui copil este aceea de a se juca. Si ce bucurie imensa! Asa ca nu uita sa te joci si sa le amintesti si altora sa faca asta!

    RăspundețiȘtergere
  2. mai era si ceata lui pitigoi :)Eu va dedic asta http://www.youtube.com/watch?v=UH5SFnQvriM

    RăspundețiȘtergere
  3. IULISA : jocul...cea mai simpla bucurie :)
    sa ne bucuram ca ne mai putem bucura ca niste copii...ai dreptate Iulisa :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Mircea: am primit cu drag dedicatia ta...da...lumea plina de povesti a copiilor este minunata :)
    nu am copii dar sunt tare mandra de nepotica mea :)

    RăspundețiȘtergere
  5. :)
    Dap, îmi amintesc de cântecel. La câtă minte am eu, e bun şi-acum!
    :))

    RăspundețiȘtergere
  6. :)
    Sarut'mana, Pandhora!
    Dap... amintiri frumoase.
    Cat suntem copii, abia asteptam sa devenim adulti; cand suntem adulti am vrea sa fim din nou copii!
    paradoxal nu?!
    Copilaresc deseori, dar nu suficient pe cat mi-as dori.
    "tara, tara, vrem ostasi"!
    :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Blue: valabil si pentru mine :))

    RăspundețiȘtergere
  8. andrei: buna seara :)
    da...nerabdatori sa crestem si apoi...am vrea sa mai putem da timpul inapoi dar...:)

    "...pe cine?" :))
    Imparatul sigur poate certifica ca exista copilul din tine :)

    RăspundețiȘtergere
  9. bestial draga mea ... (nu stiu ce rol iti doresti din cantecel) :) ; la multi ani anticipat!

    RăspundețiȘtergere
  10. multumesc draga Sophie :)
    mie cel mai muuuult la acest cantecel imi plac cei cinci prieteni...si alunele...bine...mi-as fi dorit sa fie trase in ciocolata :))

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu se poate. Te rog sa ma crezi ca si dupa 29 de ani inca mai fredonam prima strofa a acestei melodii. Mereu mi-am dorit sa stiu toate versurile, dar nu am cautat de frica sa nu ii stric farmecul si ceea ce simt atunci cand imi aduc aminte.
    Iti multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  12. Costin: in acest caz...bine ai (re)venit "in padurea cu alune" :))

    RăspundețiȘtergere
  13. 'Neaţaaa, draga mea şi-a noastră dragă! :)

    E un cântecel care te poate scoate relativ uscat dintre torentele de lacrimi :))
    (nu am găsit acum decât varianta asta modernă)

    http://www.youtube.com/watch?v=eqD-tC-guhU

    Mai ales când eşti supărat pe tine însuţi :))

    http://www.youtube.com/watch?v=RvBCSKmjLpo&feature=related

    Te îmbrăţişez cu un zâmbet maaareeee! :)
    Să-ţi fie ziua BUCURIE!

    RăspundețiȘtergere
  14. O ghinduţă vreau şi eu :)
    Frumos, Pandhora, frumos...

    RăspundețiȘtergere
  15. alessia: neata si tie :)
    ai uitat sa-ti iei patratica de ciocolata langa cafea...cantecelul e de vina,sunt sigura :))
    offf...ratusca cea urata...drag imi era desenul asta animat...ce frumoase erau desenele animate candva....au si acum frumusetea lor dar...:)
    pup alessia...o zi plina de zambete sa ai...plec si eu spre job...puuup

    RăspundețiȘtergere
  16. Oana: sigur Oana...snt la alegere :)

    RăspundețiȘtergere
  17. :) nu cred ca au ciocolata in padure

    RăspundețiȘtergere
  18. Cat m-am chinuit duminica in masina sa imi amintesc versurile...i-l cantam celei mici, sa uite de plictiseala. :) Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  19. andreea toma: ma bucur ca acum ti le-ai amintit :)
    e un cantecel tare vesel :))

    RăspundețiȘtergere
  20. Ahhh, ce frumos, mereu ascultam nemiscata si cu respiratia tinuta cantecelul asta. Eram tare curioasa sa vad ce urmeaza :)

    RăspundețiȘtergere
  21. Irina: mie imi placea ideea unei casute pline :))

    RăspundețiȘtergere