Ce mai faci?"
Într-o bună zi luna
A întrebat pămîntul.
De milioane de ani
Îl tot vedea muncindu-se,
Mutînd mările dintr-un continent
Într-altul,
Experimentînd gheţuri şi vulcani
Şi stricînd zilnic o grămadă de munţi.
"Ce mai faci?"
A repetat ea.
Pămîntul a răspuns obosit şi grav.
"O amoebă."
Atunci luna a încruntat din sprîncene,
S-a făcut că înţelege
Misterul creaţiei şi al vieţii
Şi-a plecat mai departe gîndindu-se:
"Fleacuri de-ale bărbaţilor."
foto:Edmondo
Corect! :)
RăspundețiȘtergere"Fleacuri de-ale bărbaţilor."
Scorchfield: stiam eu ca esti intelept :))
RăspundețiȘtergereof barbatii astia se aseamana de la cel mai mic la cel mai mare :)
RăspundețiȘtergere:) Cata dreptate are Luna...
RăspundețiȘtergereSophie: importanta este convingerea lor ca nu fac decat lucruri deosebite :)
RăspundețiȘtergereIrina: ohhh...da :))
RăspundețiȘtergereGeniile nu sunt niciodata intelese :)
RăspundețiȘtergereMircea : sigur...sigur...cum altfel :)
RăspundețiȘtergere