Intre Beethoven si Jeanette a fost dragoste la prima vedere, spun cei care au cercetat istoria lor. S-au nascut in acelasi an, 1770. La 16 ani, iesita din scoala-manastire a ursulinelor, Jeanette a inceput sa cante in corul celebrei catedrale din Köln si al teatrului orasenesc.
Dupa cum e portretizata de cronici, in zilele noastre ar fi ajuns star de cinema sau fotomodel: blonda natural, cu o frumusete iesita din comun. O fiinta care deborda, permanent, de fericire. Peste toate acestea, avea un glas nemaipomenit, care o facea sa se remarce.
In acest context, s-a imprietenit cu Eleonora von Breuning, fiica consilierului Bonn-ului, iar in 1787 a fost invitata in casa acesteia, doua saptamani. „Ca profesor de pian al copiilor Von Breuning, Beethoven era un permanent al casei. Intr-o seara, in timp ce canta la pian, in incapere a intrat Jeanette, plina de sarm. A fost coup de foudre”, povesteste profesoara Luciana Ianculescu,cea care si-a fundamentat cercetarea pe cronici si harti vechi de 186 de ani.
Nimeni nu stie cat a durat povestea de dragoste despre care amintesc si generatiile urmatoare ale familiei. Cert e ca a fost vorba despre un amor platonic, puternic, zdruncinat brusc, in aceeasi incapere, intr-o seara in care Johanna a pus ochii pe chipesul locotenent in plina ascensiune Karl von Greth, 32 de ani, matur in comparatie cu muzicianul de 17 ani inca neafirmat.
Inainte sa devina doamna Von Greth, Jeanette i-a cantat lui Beethoven „Sa ma despart de tine in asta zi - Fara sa pot a ma impotrivi - pentru inima mea pare - Imposibil a fi”. Sedus si abandonat, Beethoven a plecat la Viena, unde urma sa ia lectii de muzica de la Mozart si Haydn. Johanna von Greth a ajuns in orasul liber craiesc Timisoara la inceputul anului 1823, urmandu-si sotul, generalul Karl von Greth, detasat comandant al cetatii. Avea 53 de ani si era bolnava de ciroza. S-a stins pe 25 noiembrie 1823 si a fost ingropata la Timisoara, locul ei de veci fiind cavoul Piaristilor din Piata Libertatii. Patru ani mai tarziu, in 1827, si-au gasit sfarsitul si generalul, si Beethoven.
Prima iubita a lui Ludwig van Beethoven si-a incheiat viata in Timisoara, departe de cel care a adorat-o zeci de ani si pe care l-a inspirat pentru unele compozitii. In prima perioada a creatiei sale, pe cand era indragostit de o femeie cu care s-a vazut doar o saptamana si care urma sa nu fie a lui niciodata, Ludwig van Beethoven a daruit lumii cateva compozitii celebre, de la Cvartetul in La major op.18, la un Adaggio din Cvartetul in Do major, Sonata pentru violoncel si o parte din Simfonia I in Do major.
GRAVURA. Beethoven si Johanna, in anii idilei de la Bonn
sursa:Evenimentul Zilei - (Anca Lacatusu)
Foarte foarte interesant! Este prima data când citesc despre aceasta... Oare de ce nu stiu românii sa foloseasca informatia si sa atraga turistii melomani?!
RăspundețiȘtergereSa ai un start bun în saptamâna ce tocmai a început!
CARMEN: la Timisoara exista o placa comemorativa in actuala Casa a Armatei pentru ca acolo a locuit
RăspundețiȘtergereJohanna von Greth cu sotul...si cam atat...
asta spun si eu...pacat, mai ales pentru ca se pare ca Bethoveen ar fi trecut o data prin Timisoara...
o sapatamana usoara iti doresc la randul meu :)
Sărut mâna Pandhora !
RăspundețiȘtergereAsta nu am ştiut-o . Avem legături şi relaţii peste tot .
Tot româncele ....! ştii în documentarul făcut de americani despre cum ar fi lumea fără România se spune că româncele sunt cele mai frumoase fete din lume şi bineânţeles pe bună dreptate .
Inca o poveste frumoasa si interesanta.
RăspundețiȘtergereCarmen are dreptate, aceasta poveste ar trebui exploatata turistic
RăspundețiȘtergereInteresant draga mea!
RăspundețiȘtergereÎți doresc o săptămână plăcută!
Te îmbrățișez cu drag!
Interesant si instructiv. Ptr mine si inedit.
RăspundețiȘtergeredragostea e in aer :)
RăspundețiȘtergeremama, dar ce de iubiri scoase de la naftalina...cum le gasesti? unde la gasesti?
RăspundețiȘtergereCrezi tu ca iubirea era altfel in timpurile alea?
:)
SorIN: frumusetea romancelor este un capital care ar putea fi folosit cu decenta si bun simt si mandrie...din pacate se intampla exact pe dos...
RăspundețiȘtergereMircea: da...si este pur si simplu trist ca nu se face un minim efort pentru asta...
RăspundețiȘtergerema bucur ca ti-a placut povestea :)
ELENA: o poveste care si mie mi-a placut...o seeara perfecta iti doresc la randul meu...te imbratisez :)
RăspundețiȘtergereturistclujan : am ales aceasta poveste tocmai pentru ineditul ei...cat despre iubire...ea nu poate fi decat frumoasa indiferent de durata ei :)
RăspundețiȘtergereSophie: si muzica o insoteste :)
RăspundețiȘtergeresophie : nu stiu daca erau altfel...pentru mine conteaza ca erau :)
RăspundețiȘtergerechiar si parfumat cu naftalina trecutul imi este drag...in plus sunt curioasa si imi place sa scormonesc :))
cred ca tot farmecul este in modul tau de a le prezenta :)
RăspundețiȘtergereSophie : ma rasfeti :)
RăspundețiȘtergereTimişoara, ce oraş frumos! :)
RăspundețiȘtergereScorchfield : da...si mai este si al tau :)
RăspundețiȘtergereBianca: ce bine imi pare ca nu sunt singura care iubeste povestile :)
RăspundețiȘtergereCe adevarat este "Cherchez la femme"!
RăspundețiȘtergereNu alege pe nimeni, geniu sau vulg...
Dan : sunt sigura ca ti s-a intamplat si tie :)
RăspundețiȘtergere