duminică, 4 octombrie 2015

Despre trenuri si nu numai...


Unul dintre lucurile despre care nu v-am vorbit si care mi-au placut foarte tare in aceasta vacanta a fost calatoria cu trenul. 

Au fost de fapt trei calatorii, toate trei catre Muenchen.
Prima, catre Oktoberfest, a doua catre Marienplatz, a
treia catre Parcul Olimpic.
Mi-au placut pentru ca micuta gara din Augsburg este fermecatoare, mi-au placut si pentru sandwich-urile si cafeaua absolut delicioase pe care Carmen le cumpara din gara si pe care le mancam in tren in drum spre Munchen.
Mi-a placut gara de destinatie pentru ca arata ca
un aeroport, cosmopolita, vie, plina de agitatie dar nu de galagie, mi-au placut trenurile, spatioase si aerisite chiar daca au fost de tipul regio, chiar daca intr-una dintre zile am stat in picioare, trenul fiind extrem de aglomerat, vinovat fiind Oktoberfest-ul, evident :)

Calatoria cu metroul a fost o alta incantare, statiile fiind elegante fara a fi epatante iar trenurile, cum altfel decat rapide si sosind la timp.
Mereu am privit in jurul meu la oameni, nici mai urati, nici mai frumosi ca in alte parti dar ca o caracteristica generala, dicolo de amabilitate si caldura ( nu stiu daca toti germanii sunt oameni calzi dar bavarezii sunt cu siguranta), mereu in miscare.
Bicicleta este unul dintre mijloacele de transport preferate, indiferent de varsta.
Vorbind de varsta, am vazut foarte multi oameni de o anumita etate si cand spun etate, ma refer la peste 70 de ani, mergnd pe bicicleta, alergand sau
mergand in ritm alert (ca modalitate de a face miscare), prestand in calitate de ghid, ca si profesie, de exemplu…
I-am vazut la plimbare, la o terasa, la restaurant, pe strada ascultand un pianist intr-o piata…i-am vazut vii si relaxati.

Si m-a durut sufletul pentru batranii nostri pe care cel mai des ii vezi in mana cu o plasa sau cu caruciorul pentru cumparaturi, tristi, acriti, privind in interiorul lor si nu in jurul lor.
Chiar daca isi permit, nu ies in oras, nu ies la o terasa, nu ies la plimbare decat rar, nu fac miscare de dragul senzatiei de bine.
Batranii nostri au uitat sa zambeasca pur si simplu, au uitat sa fie vii inainte de a nu mai fi.
Au uitat sa mai uite de griji, grija facand parte din ADN-ul lor dupa atatia amar de ani in care grija hranei insemna inca o coada de dimineata pana noaptea…
Cozile au disparut dar grija a ramas si aceasta este emblema carucioarelor cu care ii vad dimineta in timp ce merg spre birou, aglomerand si asa aglomeratul transport in comun, enervandu-ma pentru ca ar putea pleca la cumparaturi cu doua ore mai tarziu, fiindu-mi mila pentru ca aceste cumparaturi sunt modalitatea lor de a socializa…aceasta si reducerile de la Farmaciile Catena…
Cand am fost la Chocolateria Muller, Carmen mi-a aratat pe un perete, scris cu litere aurii, un panseu delicious prin mesajul lui : “dragostea este tot ce ai nevoie dar putina ciocolata nu poate face rau” (nu stiu daca mi-am amintit cu exactitate dar cam aceasta era ideea).

Le-as spune asta batranilor nostri, le-as spune sa aiba curaj si sa-si aminteasca sa zambeasca, sa-si aminteasca ca aceasta "putina ciocolata" nu creste glicemia...
Daca altii pot, ar putea si ei…in toata lumea asta sa fii batran inseamna acelasi lucru, dar a fi batran nu inseamna ca trebuie sa fii mos…

Aveti curajul de a fi doar batrani!

18 comentarii:

  1. Cu trenul am mers acum trei ani Ploiesti -Oradea ,dupa alti 30,dar nu mai vreau.Despre batrani e simplu.Esti bolnav,nu ai cele necesare traiului,nu ai cum sa fi vesel.Depinde in mare masura si de puterea firecaruia, de a se bucura in fiecare zi ca e pe pamant.Eu asa sunt.De multe ori fac haz de necaz si nu-mi pasa de gura lumii,altfel as fi ca ceilalti.Noapte buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cred ca asta e secretul...sa iti amintesti sa te bucuri, macar de lucrurile mici...
      am zis eu ca esti inteleapta, Floarea! :)

      o noapte buna iti doresc si eu! :)

      Ștergere
  2. E o arta pe care trebuie sa o invatam din mers ... sa speram ca o sa reusim :) ma bucur, ca ai petrecut de minune in Germania :) O saptamana buna, Pandhora !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si eu sper acelasi lucru pentru mine :)
      adevarat, au fost niste zile de exceptie, ma bucur sa le impartasesc cu voi :)

      o seara faina si o saptamana infloritoare iti doresc si eu! :)

      Ștergere
  3. Cand ai zis de trenuri ma gandeam ca ai descoperit vreun tren mai aratos in Romania :) In Germania as merge si eu cu trenul, este o tara civilizata si pacat ca noi nu suntem in stare sa invatam cate ceva din respectful, meticulozitatea si harnicia nemtilor. Am avea mai multe de castigat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu sper ca timpul va schimba lucrurile dar mai intai oamenii trebuie sa se schimbe si asta depinde de fiecare dintre noi...
      se spune ca daca faci un lucru bun e posibil ca cineva sa-ti urmeze exemplul :)
      si la noi sunt din ce in ce mai multe trenuri care arata bine si sunt curate, chiar si personalul CFR pare sa se schimbe (incet) in bine.
      si ca sa exemplific ce spuneam mai sus, iti povestesc o intamplare:
      asta vara eram intr-un tren Regio care mergea spre Slanic.
      trenul era curat si deloc aglomerat
      una dintre pasagere, pe tot parcursul drumului a tot baut apa dintr-o sticla.
      cand se pregatea sa coboare, a lasat sticla goala pe scaun si deja ajunsese la usa cand am strigat-o si i-am spus ca si-a uitat sticla.
      initial a vrut sa spuna ca e goala dar si-a dat seama ca ar fi sunat aiurea si ca nu o durea mana sa o duca la cos, asa ca a luat-o si a coborat.
      poate nu e mare lucru ce am facut eu, sper totusi ca data viitoare persoana aceea va fi mai atenta cu gunoiul...
      de asta spun, sa fii civilizat conteaza, dar incepe cu fiecare dintre noi :)

      bine ai venit pe la mie, te mai astept! :)

      Ștergere
  4. Sper sa nu ajung o "baba" ! :)
    Daca mergi prin parcurile noastre ai sa vezi ca exista si batrani frumosi. Si mie mi-a lasat o impresie buna trenurile lor, dar si statiile de metrou din Munchen. Pup.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asta sper si eu pentru mine, chiar daca sunt o persoana comoda :))

      ma incred in ochiul tau care stie sa vada atat de frumos! :)

      te pupacesc si eu!

      Ștergere
  5. Foarte frumos ai povestit despre trenuri, despre ciocolata, despre batranei...
    Sunt multi varstnici frumosi! Am avut o vecina - a murit la varsta de 94 si in ultimul an avea mintea putin ratacita, dar a fost toata viata o persoana careia ii placea sa fie dichisita, zambea mereu, era prietenoasa, discuta filosofie daca avea cu cine, nu statea la barfa si nu se plangea de pensia mica (a fost invatatoare si de foarte-foarte multi ani era vaduva). Si mai avem o vecina, o doamna care se apropie de 90 de ani si care mereu e imbracata elegant, iese la cate o teresa - chiar si singura daca nu are cine sa o insoteasca - si nici ea nu are pensie prea mare... Cred ca e o chestiune de atitudine. Unii se incrunta pentru ca se gandesc numai la probleme si - culmea! - problemele nu se rezolva, si daca tot nu se rezolva cand ne incruntam atunci de ce sa nu zambim? Zambind, se schimba starea sufleteasca... No, cum am batut apa in piua despre batranei. :)
    Cu trenul nu am mai fost de cativa ani, dar ultimul tren in care am urcat era unul curat.
    Iti doresc o saptamana minunata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asa era si bunica mea! :)
      poate ca de ea mi-au amintit batranii frumosi si activi pe care i-am vazut in Germania...
      la vremea cand eu aveam cam 10 ani si ea cam 70, eu trebuia sa alerg dupa ea pe strada, era foarte vivace si cum povesesti si tu, mereu eleganta.
      purta mereu palarioare si nu cred sa fi existat forma de palarie care sa nu o prinda :)
      chiar si cand se imbraca sport, parea eleganta :)

      pup Diana, faina sa fie si saptamana ta! :)

      Ștergere
  6. :) nu as spune ca gara centrala din Augsburg este micuta... Fara sa socotim peroanele pentru autobuze, gara are 10 peroane pentru trenuri regionale si trenuri internationale, fiind traversata zilnic de peste 50 de mii de calatori! Acum depinde cu ce comparam, pentru ca daca o punem lânga gara centrala a Münchenului, atunci e clar - gara Augsburg e micuta! Insa gara Augsburg este una din cele mai vechi gari din Germmania, constructia reprezinta un monument istoric, proiectat în anul 1843 în stilul clasicismului târziu romantic. Deschiderea garii s-a facut în 1846 si bavarezii sunt tare mândri sa mentina constructiile istorice. De câtiva ani, gara se gaseste în modernizare si va fi gata în 2016, însa forma cladirii nu va fi schimbata de fel - este o emblema a Augsburgului.
    A circula cu trenul în Germania este foarte scump, însa Deutsche Bahn a gasit cateva metode prin care sa stimuleze utilizarea acestui mijloc de transport in comun. In primul rând elimini problematica parcarii autoturismului (parcarile nu doar ca au locuri limitate, ba sunt si foarte scumpe) . În al doilea rând, actiunea sustine calatoriile în grupuri de pâna la 5 persoane. Noi am folosit oferta "Bayernticket" care ne-a asigurat pendru doar 34 euro transportul dus-întors pe calea ferata, plus gratuitate pe toate mijloacele de transport in comun urban - metrou (U-bahn, S-bahn, tramvaie, autobuze) Si asta întreaga zi! Deci… tinând cont de traficul deosebit de încarcat din zona metropolitana München, fraier sa fii sa nu profiti de aceasta oferta!
    În legatura cu pensionarii germani… A fi activ, a participa la activitati spotive sau culturale, reprezinta o normalitate în Germania. Indiferent de vârsta, fiecare om face parte macar dintr-o asociatie prin care isi exerseaza un hobby sau face sport. Însa în comparatie cu România, în Germnaia legea prevede ca vârsta de pensionare este 65 de ani pentru cei nascuti pâna în 1950, apoi la fiecare an se mai adauga o luna, astfel încât generatia nascuta în anul meu va iesi la pensie dupa împlinirea vârstei de 67 de ani! Si asta indiferent ca esti barbat sau femeie, sau ca ai adus pe lume 2 au 5 copii! Si toti cei sanatosi se bucura sa lucreze cat mai mult tmp, pentru ca fiecare este constient ca pensia este mica! Se obisnuieste deasemenea, ca tinerii pensionari sa isi asume un minijob, pentru a-si rotunji pensia si pentru a-si putea permite in cntinuare sa participe la activitatile din cadrul societatii. Pentru a nu fi etichetat "batrân" trebuie sa crezi si sa simti ca nu esti batrân... Bineinteles importnat este sa fii sanatos, însa toate acestea sunt si chestiuni legate de atitudine.
    pup draga mea draga :-* Un start bun in noua saptamâna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. hahaha ce ma distreaza sa gasesc exact aceeasi formulare in comentariul Dianei - insa este clar ca nu ne-am influentat in a trage concluzia, dat fiind faptul ca tu aprobo si faci vizibile comentariile dupa un anumit timp iar eu nu am avut cum sa citesc ceea ce a scris Diana :))

      Ștergere
    2. dovada ca sunteti persoane cu atitudine! :))

      Ștergere
  7. referitor la gara din Augsburg am spus micuta in sensul de cocheta, de aceea am si continuat adaugand ca este fermecatoare, nu am vrut sa o bagatelizez si nici sa-i minimalizez importanta sau marimea :)

    da, mi-as dori pentru batranii de la noi o transfuzie de "viata in societate" pentru ca iata, cred ca aceasta este cheia-sa nu te rupi de societate si acele asociatii despre care povestetsti exact acest rol il au...
    mereu am spus, cred ca tragedia batranetii consta si in faptul ca prietenii din tinerete dispar unul cate unul...ei nu pot fi inlocuiti dar cunoscand oameni noi, fiind integrat diferitelor activitati nu intervine insingurarea...
    sper sa reusesc la randul meu sa imbatranesc frumos si sa nu ma transform intr-o "baba" :))

    multumesc, faina sa fie si saptamana ta, te pupacesc! :*

    RăspundețiȘtergere
  8. A fost intr-adevar o vacanta pe cinste! Mi-as dori sa avem niste trenuri de viteza.
    Mie chiar imi plac calatoriile pe calea ferata. Pana acum m-am bucurat de trenul spre mare. A facut chiar doua ore. Adica cumva rezonabil! In rest, termini o carte pana ajungi!
    Gara din Augsburg pare o cladire mai veche totusi. E o arhitectura un pic austera.
    Sau asa mi se pare. Oricum, astept continuarile!
    O seara minunata sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. adevarat, a fost o vacanta deosebita!
      pe langa timpul petrecut cu Carmen si Helmut care sunt oameni extrem de calzi si primitori, am vazut locuri interesante, avandu-i drept priceputi ghizi tot pe Carmen si pe Helmut :)

      eu nu eram fan mers cu trenul dar datorita prietenului meu care este pasionat de acest mijloc de transport, am devenit :))
      mie intotdeauna mi-au placut garile :)
      gara din Augsburg, da, are un aspect mai auster dar este fermecatoare si primitoare :)
      daca ai citi comentariul lui Carmen ai vazut ca ea vine cu amanunte si detalii care contureaza "personalitatea" acestei gari :)

      vor veni si continuarile, ma bucur ca treci pe aici ca sa le citesti :)
      faina sa fie si seara ta, multumesc!

      Ștergere
  9. Chiar zilele trecute ma gândeam și îmi venise așa un dor....de tren! Parcă as fi luat unul și sa mă duca....unde vrea el...
    ;)
    Cat despre bătrâni. ...cred ca ei sunt așa plimbăreți și matinali mai prin toate părțile. Și pe aici e la fel....! Dimineata autobuzele sunt pline de bătrâni. Nu înțeleg unde merg...
    Parcă as manca niste ciocolata. ...;)))

    RăspundețiȘtergere
  10. eu zic sa te urci in tren si sa iei si niste ciocolata cu tine! :)
    oricum, daca drumurile tale te vor duce prin Augsburg, nu rata acest templu al ciocolatei...ai sa-mi multumesti! :))

    RăspundețiȘtergere