luni, 5 octombrie 2015

A treia zi de vacanta - Muenchen-Marienplatz


Piata Mariei sau Marienplatz si-a luat numele dupa statuia Fecioarei Maria amplasata aici, ea fiind considerate protectoarea Bavariei.Inca de cand am intrat in piata am vazut de departe silueta coplesitoare, impunatoare, extravaganta a Noii Primarii, o constructie in stil gotic care a fost ridicata incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Mi s-a parut uluitor faptul ca in aceasta cladire care are aspectul unui muzeu se lucreaza, in incinta ei avand-si birourile cei care activeaza in administratie.
Interiorul Primariei este pe masura exteriorului, fiecare coloana, fiecare colt, fiecare arcada formand un tot exemplar si echilibrat.

Am admirat frumusetea vitraliilor pe care vi le voi prezenta la urmatoarea MFC.
Carmen ne-a condus intr-unul dintre turnuri cu inaltimea de aproape 80 de metri (am urcat cu liftul).
Panorama orasului te lasa pur si simplu fara cuvinte, ziua fiind senina aveam senzatia ca se vad pana si muntii, cu siguranta am vazut Roata Mare de la Oktoberfest.

Odata reveniti in piata am avut sansa sa vedem spectacolul prezentat de ceasul din turnul Primariei.
In turn se gasesc doua mecanisme cu figuri metalice si clopotei care prezinta scene medievale de turnir si dansul Dogarilor.

Carmen ne-a spus ca acest dans a fost reprezentat la inceputul secolului al XVI-lea pentru a sarbatori sfarsitul epidemiei de ciuma.
Si Carmen si prietenul meu au facut fotografii, Carmen a facut chiar si un filmulet dar pe Youtube am gasit o filmare profesionista pe care va invit sa o urmariti daca sunteti curiosi :)



Langa cladirea Noii Primarii se gaseste Fantana Pestilor.
Tot Carmen, care este o adevarata enciclopedie, ne-a spus ca fantana a fost avariata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si a fost reconstruita in 1954.Aceiasi soarta a avut-o si Vechea Primarie care se gasete in apropiere si care, la randul ei fiind avariata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost refacuta dupa planurile din secolul al XV-lea.
Un alt loc interesant pe care l-am vizitat a fost Biserica Sfantului Mihail, aici fiind inmormantat, alaturi de alti 40 de membri ai dinastiei , poate cel mai iubit (dupa cum ne-a spus Carmen) Rege al Bavariei, Ludwig al II-lea.
Plina de farmec este si Viktualienmarkt unde am vazut pe langa multe magazine care expun tot felul de bunatati: branza, carne, bere, carnati, peste, produse de panificatie dar si fructe si flori.
Dupa asa un tur de forta ne-am oprit sa respiram un pic, ocazie cu care am reusit sa ne crestem glicemia rasfatandu-ne cu o felie delicioasa de tort cu cirese si ciocolata-eu si un cappuccino, tot eu, Carmen preferand un ceai si o felie de tarta cu branza iar prietenul meu o bere si o alta specialitate dulce.In drumul spre casa am mai intrat prin magazine, ispititoare, nimic de zis.
Acasa ne astepta un rasfat marca Helmut: supa-crema de rosii, absolut delicioasa, rulouri din carne de vita cu un minunat sos si cartofi graten, insotite ca de fiecare data de vinul potrivit.

Un desert delicious si un cappuccino au reprezentat finalul apoteotic al acestei zile.Nu cred sa reziste cineva preparatelor lui Helmut oricat de satul ar fi,asa ca eu ma declar din start, victima:)

10 comentarii:

  1. daaaa, o zi superba am avut! si noroc de vreme frumoasa! :)
    ma gândeam privind fotografiile, oare ce am avut la desert in ziua la care te referi si mi-am amintit: clatita cu fructe de padure si cappuccino cu mutra smiley :)))
    pup draga mea draga. Noapte buna! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. memoria ta este infailibila! :)
      da asa este, chiar am vrut sa pun fotografiile dar deja ar fi fost mult prea mult dulce...postand articolele si uitandu-ma la poze ma ingrozesc cat de multe dulciuri am mancat...asa rasfat...mai vreau!! :))

      somn usor draga mea draga! :*

      Ștergere
  2. Ce frumoase edificii! Ma intreb uneori cu ce s-ar mandri lumea de azi fara aceste constructii impunatoare ale trecutului? O combinatie de util si estetic peste imaginatie. Valabil si pentru filmulet!
    In fantana erau si pestisori? Asa mi s-a parut.
    O zi frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. o intrebare buna al carei aspuns e greu de dat...
      sa speram ca si cei din viitor vor considera motive de mandrie constructiile din trecutul care inseamna prezentul nostru...
      sincer, nu-mi amintesc sa fi vazut pestisori dar e posibil sa fi fost :)

      faina sa fie si ziua ta, multumesc! :)

      Ștergere
  3. Ce frumooos! Și acum mi-e ciudă că am fost acum câțiva ani în Germania, în localitatea Landshut, care e la câțiva km de Muenchen, și nu am vizitat capitala Bayern-ului. Trebuie neapărat să ajung acolo! :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pentru fiecare lucru exista un timp...sunt sigura ca va veni si acel timp :)

      multumesc de vizita, te mai astept! :)

      Ștergere
  4. Chiar daca sunt o cititoare fidela a lui Carmen ,nu ma satur cand revad parti din minunatele locuri din orasul ei,ca sa nu mai vorbim de bunatatile pregatite de sotul ei.Eu zic ca ea merita ,pentru ca este un om deosebit,nu? Imi dau seama ce-a fost pe voi zilele petrecute impreuna.Toate bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Carmen si Helmut sunt cu adevarat perfect compatibil si au fel adorabil de a se rasfata unul pe celalat, talentul lui Helmut in prepararea bucatelor absolut delicioase facand parte din acest rasfat :)
      indiscutabil Carmen merita, ea este un om pe care nu poti decat sa-l iubesti si asta se vede si din ceea ce scrie pe blog...asa am si cunoscut-o si indragit-o pe Carmen acum patru ani, prin intermediul blogului ei :)

      cat despre noi...au fost niste zile delicioase, sub toate aspectele :)
      o noapte buna iti doresc si eu draga Floarea, ma bucur ca savurezi si povestile mele :)

      Ștergere
  5. Wow! Ce m -as cocota cu liftul pentru un apus. :)))
    O zi extraordinara! Iar finalul apoteotic și gustos....cu siguranță! ;))
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ooo...cred ca ai face niste foto de exceptie!!!
      am mentionat liftul pentru ca prietenul meu si Carmen, la o alta vizita au urcat cateva sute de trepte...dar toate la timpul lor :)

      de gustos...mmmm, de-ar avea si cuvintele gust, bine ar fi! :))

      Ștergere