sâmbătă, 6 decembrie 2014

Amandina – Must-have-ul prajiturilor romanesti


PaPa Dulce Amandina   Must have ul prajiturilor romanesti miniamandine 300x225Recunoscuta de intreaga lume ca fiind traditionala Romaniei prajitura Amandina este asemanata de straini cu un  „burete de ciocolata” , umpluta cu crema de ciocolata sau de migdale.
Se cunoaste pasiunea romanilor pentru dulciuri, asa incat in fiecare cofetarie – patiserie,  Amandina a devenit un „must-have” in moda prajiturilor romanesti, amintind de vremea in care parintii isi duceau copii ca rasplata a notelor bune de la scoala la cofetarie.

PaPa Dulce Amandina   Must have ul prajiturilor romanesti IMG 1274 300x254

Amandina este o prajitura speciala pentru toate generatiile, lumea a crescut cu ea si odata ce ati gustata nu o puteti uita datorita amestecului de arome cu ciocolata, rom si vanilie, cu un aluat incredibil de moale si o glazura fondant.

 sursa:www.papadulce.ro

Va plac amandinele? 
Chiar va trezesc amintiri din copilarie? :)

20 de comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. :))
      si mie, insiropate si cu aroma de rom...mmmm dar preferatele mele raman mascotele...despre ele, alta data :)

      Ștergere
  2. Sper că ai fost cuminte și Moș Nicolaie ți-a umplut ghetele cu cadouri!
    Sunt preferatele mele atât în copilărie,cât și acum!
    Un weekend de poveste îți doresc,scumpo!
    Cu mare drag te pup și îmbrățișez!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. intotdeauna sunt cuminte si de aceea, rasfatata :))
      un w-end perfect iti doresc si eu draga Elena, sunt sigura ca Mos Niculae nu te-a uitat si, chair daca nu amandine ai primit, sigur cu ceva dulce te-a rasfat :)
      pup! :*

      Ștergere
  3. iubesc gustul asta! este una din prajiturile mele preferate :)) delicioasa Amandina!
    te pup draga mea draga. Sa ai un weekend plin de bucurii! ♥

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. tocmai ce am fost pe la tine si m-am delectat cu dulciurile pe care le-am gasit acolo :))
      te pupacesc si eu draga mea draga, un w-end fain iti doresc la randul meu! :*

      Ștergere
  4. Cele prezente nu mai au gustul celor de odinioară...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. asta da, chiar da...
      uneori ma gandesc ca amintirile au un parfum mai puternic decat realitatea mai ales cand vine vorba de dulciurile copilariei :)

      sigur in fotografia facuta de tine nu era vorba de o gogoasa?! :))

      Ștergere
  5. mie nu-mi plac fffff tare!
    insa sotului si copilului meu, da! stiu ca le-am facut de vreo doua ori! o data prajiturile si recunosc nu au avut gustul celor din cofetariile noastre....!:P
    si o data tort! tortul a iesit demential!
    te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. auzisem eu de niste moldovence care se pricep sa bucatareasca nu gluma :))
      pup o fata priceputa! :*

      Ștergere
  6. Mie nu imi place, e prea dulce pentru mine, dar cateva linguri nu le refuz. O seara minunata sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mie imi place pentru ca este insiropata si parfumata dar preferata mea ramane Mascota :)
      o noapte buna iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  7. Da, mie imi trezesc amintiri placute. Am o problema: caut cofetaria cu amandinele cu acelasi gust din copilarie, dar nu am gasit inca ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nici nu cred sa mai existe cofetarii in care gustul prajiturilor sa fie ca cel din copilaria noastra, motivul fiind nu retetele care sunt cu siguranta aceleasi, ci ingredientele care si-au artificializat gustul...
      zic totusi sa nu ne pierdem speranta :))

      Ștergere
  8. Ma codeam: sa accesez, sa nu accesez?! Nu de alta, dar avem in casa doar turta dulce! :))
    Imi plac amandinele foarte mult dar prajitura mea preferata este (acum n-am mai vazut in cofetarii, dar imi mai face mama) Dobos cu zahar ars.
    Ziua minunata sa iti fie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. prajitura preferata a copilariei mele era cataiful dupa care urma o lunga lista, pe locul doi fiind savarina, pe locul trei o prajitura pe care nu am mai vazut-o cu blat cu nuca caramelizata si glazura de jeleu...
      spre uimirea mea de acum, atunci nu ma omoram dupa tortul sau prajiturile din ciocolata...cu bomboanele in schimb, era alta poveste :))

      Ștergere
  9. M-ai "lovit" cu articolul acesta! Sunt "topit" după amandine! Prăjitura mea preferată! Dar sunt şi pretenţios, căci în ultima vreme am cam păţit-o pe la câteva cofetării din Târg, unde amandinele nu au fost deloc aşa cum le ştiam.
    Când eram copil, treceam pe lângă o cofetărie Romarta, care avea în spate un mare laborator. Când făceau amandine, mirosea de la o poştă atât de frumos, iar delicioasele prăjituri "dispăreau" în câteva clipe. Parcă toate cele de atunci erau mai gustoase....
    Numai bine, dragă Pandhora! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cu sigranta amintirile noastre au intensificat gustul prajiturilor din copilarie :))
      oricum, atunci erau folosite ingrediente cu adevarat naturale sau cu mult mai naturale asa ca si gustul prajiturilor si nu doar al lor era altfel asa ca iti inteleg nostalgia :)
      o noapte buna draga Alex!

      Ștergere
  10. E prajitura preferata a baietilor mei si am norocul de a avea o prietene]a care reuseste sa le faca exact "burete de ciocolata cu crema de ciocolata".
    Un deliciu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mare noroc ai tu la prietene dar adevaratii norocosi sunt baietii tai :))

      Ștergere