joi, 15 decembrie 2011

Da si Nu....


Spune NU doar acela care îl ştie pe DA.
Însă el, care ştie totul, la nu şi da are foile rupte.


Nichita Stănescu

luni, 12 decembrie 2011

Doar atat??


Un ţânţar durează o zi, un trandafir trei zile. O pisică durează treisprezece ani, dragostea trei.
Uite aşa.
La început, este un an de pasiune, pe urmă, un an de tandreţe şi, în cele din urmă, un an de plictis.

În primul an spui:

 "Dacă mă părăseşti, mă OMOR".
În al doilea an spui: 
"Dacă mă părăseşti, o să sufăr, dar o să-mi treacă".
În al treilea an spui: 

"Dacă mă părăseşti, desfac o sticlă de şampanie".
Frédéric Beigbeder in Dragostea durează trei ani
 
foto: Lelyak Konstantin.

duminică, 11 decembrie 2011

"Si pentru ca toate acestea trebuiau sa poarte un nume...li s-a spus...(1)


O sa ma repet spunand ca imi este definitiv drag Bucurestiul....ma bucura si ma supara aproape in egala masura...
Totusi,este un oras viu cu un trecut in spate, mai frumos sau mai putin
frumos...
Intotdeauna m-am intrebat,oare ce se ascunde in spatele numelor vechilor sau noilor cartiere din Bucuresti?Si pentru ca am aflat, o sa va spun si voua...sunt sigura ca veti fi surprinsi asa cum si eu am fost....

Balta Alba

Exista mai multe opinii cu privire la numele cartierului Balta Alba. Astfel, se crede ca in timpul "ciumei lui Caragea", in 1813, mortii erau adusi in aceste locuri aflate la marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins. Ploile spalau varul, formand balti albe.Putini stiu ca atunci cind s-a sapat fundatia primului bloc cu 17 etaje de pe BabaNovac, s-a descoperit unul din locurile unde au fost ingropati cei morti de ciuma. S-au oprit lucrarile aproape o luna. Se spune ca virusul ciumei rezista si 500 de ani...

Baneasa

Initial aici s-a aflat un vechi sat Carstienesti, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu ("baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tara Romaneasca).Ea a construit biserica Sfantul Nicolae, aflata pe partea stanga a soselei Bucuresti -Ploiesti...

Berceni

Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945...


Colentina

Exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor pe Colentina, la est-ul orasului, intre Dobroesti si Florestii de Sus. Referitor la originea numelui raului, a lacului si a satului Colentina exista o etimologie populara: colea-n tina, adica in noroi, in mlastina...

Cotroceni

Soseaua si cartierul poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Langa sat se afla falnica si deasa,Padurea Cotrocenilor, loc de refugiu pentru cei ce doreau sa-si piarda urma, de unde probabil expresia "a se cotroci"....


Crangasi

O parte din cartierul Crangasi se numea Grant si provine de la Effingham Grant, care a fost secretarul consulatului britanic de la Bucuresti pe la 1850. S-a casatorit cu Zoe Golescu, nepoata mostenitoare a boierului Dinicu Golescu. Cel pe mosia caruia a fost construita Gara de Nord. Podul Grant tot dupa el a fost denumit...

Restul...data viitoare :)

sursa: www.scribd.com
sursa foto: 
www.bucurestiivechisinoi.ro (Cartierul Berceni)

Life in Pictures - Herastraul altfel....





Numele Herăstrău vine de la un gater ( fierăstrău mecanic) care era amplasat,pe la 1686, pe vremea lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului...

Ideea îi aparţine lui Costin

joi, 8 decembrie 2011

Emil Brumaru - Balada crinilor care şi-au scris frumos



Trăia într-un oraş din miazăzi
Un crin înzăpezit în datorii
Care primea, scrise pe pluş cu lapte, Scrisori de la alt crin, din miazănoapte; Oh, pentru cruda lor corespondenţă
Aveau cea mai naivă diligenţă!
Ei îşi tăiau cu zimţii de la timbre Miresmele-ntre dânşii să le schimbe, Poştaşi înflăcăraţi puneau ştampile, Cântând din corn, pe sacii cu pistile, Plicuri adânci pudra, sculat din zori Însuşi directorul caleştilor!!
Dar crinul ce trăia în miazăzi,

Fiind înzăpezit în datorii,
Îi răspundea din ce în ce mai rar

Celuilalt crin ce bea pe-ascuns mărar.

Apoi tăcu de tot. O rouă grea
Strivi parfumul amândurora.

Şi astfel cei doi crini nu şi-au mai scris,

Poştaşii au murit, poşta s-a-nchis,
Doar uneori mai trece monoton
Prin bulion un vechi poştalion...