duminică, 18 martie 2012
Primul semafor din Bucuresti
De fapt, pe atunci denumirea de “semafor” nu exista. Presa vremii il numea: “cel mai nou aparat de semnalizare” si remarca astfel intrarea Romaniei in randul tarilor care modernizau traficul. Era intr-o zi de sambata, la pranz, cand, in prezenta prefectului politiei, colonelul G. Marinescu, a chestorului Paximede si a comisarilor de la circulatie a fost pus in functiune acest nou si modern (pe atunci) mijloc de fluidizare a traficului, care – prilej de mandrie nationala – fusese produs in tara. Semaforul – care nu avea decat cate un “ochi” pe fiecare directie de mers din intersectie – a fost instalat langa firele electrice ale tramvaiului 14 (care avea traseu pe acolo, in epoca) si era astfel construit incat luminile lui sa poata fi vazute de la o distanta de 300 de metri. “Este luminat in culorile internationale rosu si verde”, nota presa vremii.Dupa inaugurarea cu pompa a noului semafor,secventele de rosu si verde erau stabilite de un agent de circulatie, care apasa pe un buton situat pe un stalp din intersectie. Tot acolo se afla si un telefon aflat in directa legatura cu serviciul circulatie, pentru a anunta eventualele disfunctii, accidente sau deranjamente. Iata ce sfaturi da conducatorilor auto un reporter al ziarului “Universul”: “Conducatorii de vehicule trebuie sa stie urmatoarele: Lumina rosie inseamna oprire. In momentul cand urmeaza sa se schimbe culoarea, o sonerie puternica, instalata in aparat, da semnalul de atentie. Pana sa apara culoarea verde, adica liber, toate cele patru ochiuri luminoase sunt rosii. Aceasta dureaza zece secunde, adica tocmai timpul necesar ca vehiculele care trec in acel moment pe sub aparatul de semnalizare sa aiba timp sa inainteze, evitandu-se astfel accidente, iar pietonii aflati in trecerea de pe mijlocul strazii sa poata ajunge la trotuar.” – menit sa usureze munca agentilor de teren, carora le revenea dirijarea circulatiei – astfel de aparate moderne (de fabricatie romaneasca!) au fost instalate, in cursul lunii mai 1933, in Piata I.C. Bratianu; Calea Mosilor colt cu Bdul Carol; Bdul Elisabeta colt cu strada Brezoianu; Bdul Elisabeta colt cu Bdul Schitu Magureanu; Bdul Academiei colt cu str. Poincare; Calea Victoriei colt cu strada Regala si Calea Victoriei colt cu strada Verde.
In general, denumirile strazilor au ramas aceleasi, asa ca puteti identifica si dv., usor, locurile in care au fost plasate primele semafoare bucurestene, fie ele si cu un singur ochi.
Sursa: aici.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Îmi place când scrii despre vechiul Bucureşti! :)
RăspundețiȘtergeresi mie imi place cel mai mult :)
Ștergeredin pacate in ultima perioada am fost ingrozitor de prinsa la job si postarile mele nu au fost exact ce mi-as fi dorit eu sa fie...
dar sper ca primavara asta sa schimbe lucrurile :)
Acuma înteleg si eu. Este vorba de o traditie româneasca: semaforul cu sonerie de pe vremea aceea s-a transformat astazi în semafor cu claxon. Cum se face verde, încep toti sa claxoneze ca apucatii.
RăspundețiȘtergere:))
Ștergereeste important sa pastram traditia :))
Citind mai sus detaliata descriere a logisticii, încerc să-mi imaginez cum s-ar fi descurcat cu semafoarele, fiind la volan, celebrii... Stan şi Bran.Păcat că nu s-a turnat un film cu ei şi pe străzile Bucureştiului...:)))
RăspundețiȘtergereSă aveţi cale liberă şi drum bun de luni dimineaţă !
(Şi nicidecum..."călătorie sprâncenată"!)... :)))
sunt sigura ca un astfel de film le-ar fi sporit celebritatea :))
Ștergere10 secunde timp de trecere??!! m-a amuzat teribil asta! :) mi-a placut. zi faina...
RăspundețiȘtergererealizezi ce trafic "intens" era la vremea aceea :))
Ștergereo zi de luni minunata iti doresc la randul meu :)
Imi plac mult articolele si pozele din vechiul Bucuresti. O zi minunata iti doresc!
RăspundețiȘtergereeu le iubesc de-a dreptul :)
Ștergereminunata sa-ti fie si tie ziua Robert :)
interesant :)
RăspundețiȘtergerela fel zic si eu :)
ȘtergereCat de curand se va inventa si semaforul pentru trotuare; cu injuraturi, nu cu sonerii sau claxoane.
RăspundețiȘtergerene apropiem de "noul clasicism", atat de bine descris in "dilema veche": vox populi - vox (derbe)deii!
Cum de nu esti pink? ca de la tine m-am molipsit!
azi am avut o zi prea dark ca sa mai am timp sa fiu pink...dar daca te-ai molipsit ma bucur :)
ȘtergereFoarte interesant articolul!
RăspundețiȘtergereBravos!
multumesc Vera :)
ȘtergereInteresant "prilej de mandrie nationala"! :) Mi-a placut articolul!
RăspundețiȘtergeresa stii ca pana la urma da...era si asta un "prilej de mandrie nationala" :)
Ștergeremultumesc de apreciere :)
Frumoasa incursiune in istorie. Multumesc pentru ca ai fost un ghid placut, prin aceasta intersectie semaforizata
RăspundețiȘtergereeu iti multumesc ca ti-ai facut drum prin aceasta "intersectie" :)
Ștergeretrebuie sa ajung pe la Bucuresti :-?
RăspundețiȘtergereeu as zice ca da :)
Ștergereinteresant!...:)
RăspundețiȘtergereasa zic si eu :)
Ștergereinteresant! totul este foarte interesant în aceasta poveste! multumim pentru informatii!
RăspundețiȘtergereNoapte buna!
cu mult drag pentru ca drag imi este trecutul Bucurestiului :)
Ștergerefaina sa-ti fie si tie noaptea Carmen! :)
Foarte interesant articolul. In 1933, primar era Dem I. Dobrescu, cel care a inceput procesului de modernizare al Bucureştilor.
RăspundețiȘtergerefoarte adevarat...inteleg ca am intalnit un alt indragostit de vechiul Bucuresti :)
Ștergere