Minunate animale! Şi unul dintre cele mai apropiate de om, de-a lungul istoriei. Cu adevărat fiinţe nobile. Faine poze! O noapte liniştită, Pandhora! :-)
Bună scumpo! Frumoasă alegere! Îmi plac cai dar să-i privesc de la distanță, îmi este teamă de ei! Zi de miercuri cât mai reușită îți doresc! Cu mult drag!
nici nu vreau sa întreb cât valoreaza un asemenea exemplar! Sa ai o zi minunata, de doua ori mai minunata ca de obicei, asa, ca sa anihileze efectul celei de marti ;) Happy WW!
acestia sunt niste cai fericiti dar de foarte multe ori ma gandesc la cei care nu au avut sansa sa se nasca atat de minunati...toata viata lor insemana multa munca si prea putina ingrijire si dragoste...
Si viata cailor frumosi si minunati de curse sau concursuri sau doar de companie simpla pt om insemna MUNCA. Nu doar caratul carutei sau al unui plug inseamna munca pt un cal sau e ala o munca neaparat mai grea sau mai usoara, sau mai interesanta sau mai putin interesanta, sau mai valoroasa sau mai putin valoroasa, sau mai nobila sau mai putin nobila decat alte munci in care poate fi angajat un cal domestic, sau care necesita mai multa sau mai putina iubire de la stapan, sau mai mult sau mai putin respect de la acesta fata de el, chiar probabil indiferent de rasa acelui cal.
A, ca unele rase par mai atragatoare pt anumiti oameni, asta e la fel cum unii oameni prefera cainii cu urechi clapauge, sau altii cainii cu par de lungime medie, sau pisicile siameze vs pisici de rasa neidentificabila, dar sincer nu cred ca acest fel de preferinta asta le face pe unele din aceste animale de obicei larg considerate folositoare si prietene omului neaparat mai nobile decat altele sau neaparat mai fericite sau echilibrate emotional.
daca nobletea ar sta doar in frumusete ar fi trist... cum spuneam mai sus,am vazut o singura data un pur sange arab si langa el fiind exact asta am simtit ca transmite...noblete... totul tine de perceptie...daca pentru mine un cal poate avea noblete pentru tine poate fi doar purtator de capuse... cat despre munca...oricat de mult ar munci un cal de curse nu are viata unui cal care trage la caruta,mai ales daca este o caruta incarcata cu fiare vechi...nu ti-as dori sa vezi cum trateaza tiganii caii sau sa vezi in ce stare erau caii de la Letea... sau poate ca ar trebui sa-i vezi ca sa poti face diferenta dincolo de atragatorul joc al cuvintelor pe care il practici cu atata usurinta draga Rudolph :)
NU ma jucam cu cuvinte si scrisesem chiar din SUFLET. Era vorba, in comentariul meu, de aprecierea fata de nobletea MUNCII calului, nu a infatisarii calului, sau, mai rau, a unei rase particulare de cal. Eu personal, in continuare, DA, cred sincer, si doresc sa comunic ca MUNCA este o activitate NOBILA atat pt om, cat si pt animalele lui domestice, (si chiar si simplul tinut de companie necesita un grad de efort si chiar munca de nivel posibil chiar profesionist, cu etica + competenta necesare aferente unei astfel de activitati, deci eu apreciez in mo autentic chiar si caii si cainii de companie, nu doar aia care indeplinesc alte munci mai specifice).
P.S. NU am luat in consideratie, in comentariul meu de mai sus, animalele crescute in mod expres pt a fi sacrificate in scop de consum alimentar. Intr-adevar, este un subiect anxiogen pt mine, si ma bucur ca nu m-am gandit la el cand am scris comentariul de mai sus, pt ca probabil mi-ar fi influentat in mod oarecum emotional nejustificat ideea rationala pe care voiam sa o transmit mai sus. Eu si asa nu manac carne prea des pt ca in general prefer sa ma hranesc cu paine + produse de lapte fermentat, (branza, iaurt), plus ca 1 kg de carne costa, am impresia, (ca efectiv nu mi-am cumparat niciodata, decat pate de ficat sau salam sau sunca din cand in cand, la nivel de max 200 de grame, sau in rest, uneori, mi-au platit altii fripturi ocazionale pe la restaurante, desi in nici un caz de carne de cal, despre care nu sunt nici macar curios), de la 30 de Euro in sus in Norvegia, iar pestele mi se pare prea complicat de preparat si habar nu am cat costa.
Primul meu contact din viata mea cu caii a fost cu cai salbateci norvegieni cand aveam cam 12 ani. Abia dupa aia, in Romania, cand eram adolescent la liceu, am avut contact cu cai de transport persoane, si cu persoane ingrijitori de cai (de transport sau de curse/competitii) profesionisti, si, dupa ce am terminat liceul, cu stapani de cai de companie, si cu cateva persoane care au consumat carne de cal. Eu personal nu am fost martor ocular vreodata la vreo persoana care sa se fi purtat in mod neetic cu vreun cal, si nu am avut niciodata conversatii cu vreo persoana care sa fi desconsiderat calul sau utilitatea calului fata de om in vreun fel anume. Deci habar nu am daca persoanele de origine etnica tiganeasca se comporta la nivel general neetic cu aceste animale, ba chiar daca e sa ma iau dupa filmele artistice sau documentare pe care le-am vazut eu, nu prea tind sa cred asa ceva. Furatul cailor este o activitate considerata deja ilegala, deci nu imi pun problema de daca e etica sau nu, ca au rezolvat altii aceasta problema pt mine. (Eu in general nu sunt de nivel parlamentar ca sa ma preocupe imbunatatirea legislatiilor moderne civilizate contemporane, desi sper in continuare ca ele sa se bazeze pe etica justetii, echitabilitatii cat mai impartiale si cat mai lipsite de emotionalism.) Desigur, este posibil ca unii oameni sa se comporte neetic si brutal cu anumite animale, am auzit ca au fost efectuate si ucideri de cai in masa in Romania in perioada istorica a administratiei Dej, dar nu cred ca persoanele de origine etnica tiganeasca, fie ele rezidente in Romania sau in alte tari, au tendinta generala de a se comporta brutal sau neetic fata de cai, asa in general vs persoane de origine etnica romaneasca sau alte origini etnice, inclusiv neidentificate sau chiar neidentificabile. In general, cred ca atitudinea fata de animalele domestice se invata la nivel de observatie personala la ceea ce se intampla in jur, plus, desigur, in cazul profesionistilor, si in cursuri speciale de training sau ucenicie formale.
inteleg ce ai vrut sa spui... eu am o slabiciune pentru cai... ma afecteaza teribil felul in care sunt chinuiti caii care sunt in proprietatea tiganilor...am intrat in conflict cu unii dintre ei din acest motiv dar asta e alta poveste...
Care tigani si de unde specific ? (ca sunt mai multi, adica mai multe grupuri etnic- culturale, si au avut, din cate am vazut eu in diverse filme, diferite relatii cu caii la nivel istoric in diverse arii geografice ale lumii...la fel ca si alte grupuri etnice de oameni presupun)
Primul de sus este sigur calul lui "Harap Alb".De fapt, toţii caii prezentaţi sunt minunaţi fiindcă au mâncat...jăratec.Vedem cum ultimul îşi şi potoleşte deja setea după... :)))
Splendide exemplare. Unul din bunici crestea cai, imi povestea, cum s-a despartit de ei la cooperativizare ... cu lacrimi. Eu am ajuns sa vad doar cizmele de calarie ...
Chiar daca nu suntem in povesti,unde domnitele sarbatoresc in fiecare zi,iar printii vin pe cai albi,avem macar voie sa visam? Inspirata postare! Pozele sunt minunate – balsam pentru suflet! O seara buna!
Superbe imaginile! Ador caii... Am făcut câteva ore de echitație anul trecut, dar s-a speriat calul de zgomotul unui tractor și m-a speriat și pe mine rău de tot... M-a durut spatele vreo 3 săptămâni... Mi-e frică să mai încerc deocamdată... Oricum...îi ador! O seară de poveste! :)
Da, intr-adevar si mie mi s-au parut poze potential atractive pt un copil de varsta ta.
Asta a fost si impresia mea initiala vazand aceste poze, si chiar amintindu-mi de cartea Black Beauty scrisa de scriitoarea Anna Sewell si publicata in 1877, carte despre care acea autoare a zis ca a scris-o ca sa educe populatia de cititori in spirit de simpatie si bunatate fata de cai, dupa ce fusese impresionata negativ de Eseul despre Animale scris de dl Horace Bushnell, care releva anumite aspecte de cruzime aplicata de oameni unor animale domestice la acel timp, de ex folosirea unui fel de curea de la capastru care tinea gatul calului incordat si cu barbia ridicata in sus asa mai falos, dar care se zicea ca poate cauza dureri cronice ale musculaturii gatului si cefei cailor, si dupa ce a fost publicata cartea Black Beauty, intreaga populatie a cerut abandonarea acelei curele considerata cruda fata de cai, plus si abandonarea folosirii acelor ochelari negri care impiedicau caii care trageau trasuri sa se uite in stanga si in drepta, si care s-a demonstrat ca duceau la mai multe accidente, decat la mai putine, asa cum se crezuse cand fusesera ei introdusi la inceput. Povestea din acea carte este povestita de cal insusi, la persoana 1-a, in stil autobiografic.
Mi-am mai adus aminte si de cartea National Velvet scrisa de Enid Bagnold, publicata in 1935, si, ulterior, si de seria si mai spectaculara a Armasarului Negru initiata de autorul Walter Farley in 1941.
Cui ii e lene sa citeasca carti, poate sa se uite si doar la filmul National Velvet din 1944 care o prezinta si o lanseaza pe actrita Elizabeth Taylor la varsta de 12 ani in rolul lui Velvet Brown, o tanara sportiva care castiga un concurs de steeplechase (curse calare cu obstacole) important pt populatia regiunii ei natale.
Multmesc ! N-am cuvinte ! >:D<
RăspundețiȘtergerecu drag Nima :)
ȘtergereFrumoasa alegere...fotografiile, clar, exprima noblete !
RăspundețiȘtergereHappy WW !
imi plac foarte mult caii...
Ștergereo singura data am vazut la o expozitie un pur sange arab...era minunat de frumos...avea niste ochi teribil de calzi...
Ahhh, cat de frumosi sunt! O capodopera a naturii! Mi-ai facut mare placere cu seria asta. :)
RăspundețiȘtergerema bucur mult...
RăspundețiȘtergeresunt niste fiinte deosebite...
Splendori, nu gluma!
RăspundețiȘtergerestiu ca iti plac cai si am vazut ce minunate desene ai cu ei ca si subiect...
ȘtergereNici că se putea un titlu mai bun pentru aceste creaturi!
RăspundețiȘtergeremultumesc Roxana :)
ȘtergereMinunate animale! Şi unul dintre cele mai apropiate de om, de-a lungul istoriei. Cu adevărat fiinţe nobile.
RăspundețiȘtergereFaine poze!
O noapte liniştită, Pandhora! :-)
asa gandesc si eu :)
Ștergerelinistita sa-ti fie si tie noaptea,Alex,multumesc :)
Cât de adevărat !!!
RăspundețiȘtergereMinunat,este perfecțiunea :)!
O noapte liniștită să ai !
buna dimineata E. :)
Ștergeresi da...asa este..
M-ai lăsat mută...E noblețe, dar și multă frumusețe. Poate perfecțiune! O zi frumoasă ca acești cai din basme! :)
RăspundețiȘtergereperfectiune,da...acesta este cuvantul...
Ștergereminunata sa-ti fie si tie ziua Mirela! :)
Ce dragi imi sunt si mie! Primul as fi jurat ca e statuie!
RăspundețiȘtergereMagnifici! Multumesc!
Sa ai o zi minunata Pandhorita!
au cu adevarat o frumusete statuara...
Ștergereminunata sa-ti fie si tie ziua Melly :)
Bună scumpo!
RăspundețiȘtergereFrumoasă alegere!
Îmi plac cai dar să-i privesc de la distanță,
îmi este teamă de ei!
Zi de miercuri cât mai reușită îți doresc!
Cu mult drag!
cu mult drag te imbratisez si eu Elena,faina sa-ti fie si tie ziua :)
Ștergerenici nu vreau sa întreb cât valoreaza un asemenea exemplar!
RăspundețiȘtergereSa ai o zi minunata, de doua ori mai minunata ca de obicei, asa, ca sa anihileze efectul celei de marti ;)
Happy WW!
multumesc draga mea,asa sa fie cum zici tu! :)
Ștergereacestia sunt niste cai fericiti dar de foarte multe ori ma gandesc la cei care nu au avut sansa sa se nasca atat de minunati...toata viata lor insemana multa munca si prea putina ingrijire si dragoste...
Si viata cailor frumosi si minunati de curse sau concursuri sau doar de companie simpla pt om insemna MUNCA. Nu doar caratul carutei sau al unui plug inseamna munca pt un cal sau e ala o munca neaparat mai grea sau mai usoara, sau mai interesanta sau mai putin interesanta, sau mai valoroasa sau mai putin valoroasa, sau mai nobila sau mai putin nobila decat alte munci in care poate fi angajat un cal domestic, sau care necesita mai multa sau mai putina iubire de la stapan, sau mai mult sau mai putin respect de la acesta fata de el, chiar probabil indiferent de rasa acelui cal.
ȘtergereA, ca unele rase par mai atragatoare pt anumiti oameni, asta e la fel cum unii oameni prefera cainii cu urechi clapauge, sau altii cainii cu par de lungime medie, sau pisicile siameze vs pisici de rasa neidentificabila, dar sincer nu cred ca acest fel de preferinta asta le face pe unele din aceste animale de obicei larg considerate folositoare si prietene omului neaparat mai nobile decat altele sau neaparat mai fericite sau echilibrate emotional.
daca nobletea ar sta doar in frumusete ar fi trist...
Ștergerecum spuneam mai sus,am vazut o singura data un pur sange arab si langa el fiind exact asta am simtit ca transmite...noblete...
totul tine de perceptie...daca pentru mine un cal poate avea noblete pentru tine poate fi doar purtator de capuse...
cat despre munca...oricat de mult ar munci un cal de curse nu are viata unui cal care trage la caruta,mai ales daca este o caruta incarcata cu fiare vechi...nu ti-as dori sa vezi cum trateaza tiganii caii sau sa vezi in ce stare erau caii de la Letea...
sau poate ca ar trebui sa-i vezi ca sa poti face diferenta dincolo de atragatorul joc al cuvintelor pe care il practici cu atata usurinta draga Rudolph :)
NU ma jucam cu cuvinte si scrisesem chiar din SUFLET. Era vorba, in comentariul meu, de aprecierea fata de nobletea MUNCII calului, nu a infatisarii calului, sau, mai rau, a unei rase particulare de cal. Eu personal, in continuare, DA, cred sincer, si doresc sa comunic ca MUNCA este o activitate NOBILA atat pt om, cat si pt animalele lui domestice, (si chiar si simplul tinut de companie necesita un grad de efort si chiar munca de nivel posibil chiar profesionist, cu etica + competenta necesare aferente unei astfel de activitati, deci eu apreciez in mo autentic chiar si caii si cainii de companie, nu doar aia care indeplinesc alte munci mai specifice).
ȘtergereP.S. NU am luat in consideratie, in comentariul meu de mai sus, animalele crescute in mod expres pt a fi sacrificate in scop de consum alimentar. Intr-adevar, este un subiect anxiogen pt mine, si ma bucur ca nu m-am gandit la el cand am scris comentariul de mai sus, pt ca probabil mi-ar fi influentat in mod oarecum emotional nejustificat ideea rationala pe care voiam sa o transmit mai sus. Eu si asa nu manac carne prea des pt ca in general prefer sa ma hranesc cu paine + produse de lapte fermentat, (branza, iaurt), plus ca 1 kg de carne costa, am impresia, (ca efectiv nu mi-am cumparat niciodata, decat pate de ficat sau salam sau sunca din cand in cand, la nivel de max 200 de grame, sau in rest, uneori, mi-au platit altii fripturi ocazionale pe la restaurante, desi in nici un caz de carne de cal, despre care nu sunt nici macar curios), de la 30 de Euro in sus in Norvegia, iar pestele mi se pare prea complicat de preparat si habar nu am cat costa.
ȘtergerePrimul meu contact din viata mea cu caii a fost cu cai salbateci norvegieni cand aveam cam 12 ani. Abia dupa aia, in Romania, cand eram adolescent la liceu, am avut contact cu cai de transport persoane, si cu persoane ingrijitori de cai (de transport sau de curse/competitii) profesionisti, si, dupa ce am terminat liceul, cu stapani de cai de companie, si cu cateva persoane care au consumat carne de cal. Eu personal nu am fost martor ocular vreodata la vreo persoana care sa se fi purtat in mod neetic cu vreun cal, si nu am avut niciodata conversatii cu vreo persoana care sa fi desconsiderat calul sau utilitatea calului fata de om in vreun fel anume. Deci habar nu am daca persoanele de origine etnica tiganeasca se comporta la nivel general neetic cu aceste animale, ba chiar daca e sa ma iau dupa filmele artistice sau documentare pe care le-am vazut eu, nu prea tind sa cred asa ceva. Furatul cailor este o activitate considerata deja ilegala, deci nu imi pun problema de daca e etica sau nu, ca au rezolvat altii aceasta problema pt mine. (Eu in general nu sunt de nivel parlamentar ca sa ma preocupe imbunatatirea legislatiilor moderne civilizate contemporane, desi sper in continuare ca ele sa se bazeze pe etica justetii, echitabilitatii cat mai impartiale si cat mai lipsite de emotionalism.) Desigur, este posibil ca unii oameni sa se comporte neetic si brutal cu anumite animale, am auzit ca au fost efectuate si ucideri de cai in masa in Romania in perioada istorica a administratiei Dej, dar nu cred ca persoanele de origine etnica tiganeasca, fie ele rezidente in Romania sau in alte tari, au tendinta generala de a se comporta brutal sau neetic fata de cai, asa in general vs persoane de origine etnica romaneasca sau alte origini etnice, inclusiv neidentificate sau chiar neidentificabile. In general, cred ca atitudinea fata de animalele domestice se invata la nivel de observatie personala la ceea ce se intampla in jur, plus, desigur, in cazul profesionistilor, si in cursuri speciale de training sau ucenicie formale.
Ștergereinteleg ce ai vrut sa spui...
Ștergereeu am o slabiciune pentru cai...
ma afecteaza teribil felul in care sunt chinuiti caii care sunt in proprietatea tiganilor...am intrat in conflict cu unii dintre ei din acest motiv dar asta e alta poveste...
Care tigani si de unde specific ? (ca sunt mai multi, adica mai multe grupuri etnic- culturale, si au avut, din cate am vazut eu in diverse filme, diferite relatii cu caii la nivel istoric in diverse arii geografice ale lumii...la fel ca si alte grupuri etnice de oameni presupun)
ȘtergereSuperbe animale, cu adevărat au o ținută plină de noblețe.
RăspundețiȘtergereHappy WW, Pandhora !
o zi de miercuri perfecta iti doresc la randul meu! :)
Ștergereimi plac enorm caii, dar nu-mi pot infrange frica de animale mari, abia daca am curajul sa-i ating :)
RăspundețiȘtergeresi mie imi este putin teama...dar si lor de noi oamenii...
Ștergeresuperbi. am ramas mut in fata unor asemenea frumuseti
RăspundețiȘtergerela fel simt si eu...sunt minunati...minunati...
Ștergerecat de superb este cel de-al doilea....
RăspundețiȘtergeresunt ireal de frumosi...
Ștergerecu adevărat nobleţe!
RăspundețiȘtergereo zi frumoasă, pandhora!
o zi frumoasa iti doresc la randul meu anastasia :)
ȘtergerePrimul de sus este sigur calul lui "Harap Alb".De fapt, toţii caii prezentaţi sunt minunaţi fiindcă au mâncat...jăratec.Vedem cum ultimul îşi şi potoleşte deja setea după... :)))
RăspundețiȘtergereultima fotografie pe mine ma emotioneaza cel mai mult...are o privire atat de blanda...
ȘtergereDeşi este WW, măcar un cuvînţel: superbie!
RăspundețiȘtergereZi minunată!
frmos cuvant...
RăspundețiȘtergereminunata sa-ti fie si tie ziua :)
Cele mai superbe si nobile animale!!Daca ramaneam la tara,ma gandesc ca as fi avut si acum cai.
RăspundețiȘtergereZi faina sa ai!
si ce frumos ar fi fost :)
Ștergerefaina sa-ti fie si tie ziua :)
Multumiri!
RăspundețiȘtergereSa ne bucuram de ei si sa ne amintim si de sarmanii din Letea (si nu numai, din pacate).
sarmanii da...ei si caii pe care ii muncesc tiganii pana la epuizare :(
Ștergerevai de capul meu ce frumuseti!Imi pare rau c anu am invatat sa calaresc insa nu e timpul pierdut :D O zi minunata pandhora!
RăspundețiȘtergeredaca o vei face sa ne povstesti cat de mult iti place :)
Ștergeredoamne cat sunt de frumosi!! zi faina iti doresc :)
RăspundețiȘtergerefaina sa-ti fie si tie ziua geanina :)
Ștergerece minunati sunt..
RăspundețiȘtergereSplendide exemplare. Unul din bunici crestea cai, imi povestea, cum s-a despartit de ei la cooperativizare ... cu lacrimi. Eu am ajuns sa vad doar cizmele de calarie ...
RăspundețiȘtergerece poveste trista :(
ȘtergereNoa serbus. Cai frumoşi în fotografii frumoase. Să ai o seară la fel de frumoasă.
RăspundețiȘtergeremultumesc Liviu,frumoasa sa-ti fie si tie seara :)
ȘtergereȘi măiestrie!
RăspundețiȘtergerebine spus...
ȘtergereChiar daca nu suntem in povesti,unde domnitele sarbatoresc in fiecare zi,iar printii vin pe cai albi,avem macar voie sa visam?
RăspundețiȘtergereInspirata postare!
Pozele sunt minunate – balsam pentru suflet!
O seara buna!
avem chiar nevoie sa visam...
Ștergereo noapte frumoasa iti doresc Sorin :)
Lipseste Fat-Frumos calare, pentru printese.. :)
RăspundețiȘtergerelipseste...dar nu pentru mult timp...cred :)
ȘtergereOoo! Superbe exemplare!
RăspundețiȘtergereImi pac caii. Sunt animale deosebit de frumoase si cum spui, nobile.
Frumoasa galerie de imagini.
O seara placuta!
multumesc :)
Ștergereo noapte frumoasa iti doresc la randul meu :)
Remarcabile creaturi! :)
RăspundețiȘtergeresunt de acord cu tine :)
ȘtergerePrimul parca-i din poveste..., dupa ce a mâncat jar!
RăspundețiȘtergerela o poveste m-am gandit si eu camd l-am ales :)
ȘtergereIntr-adevar:) Frumoase imaginile.Happy WW:)
RăspundețiȘtergereo noapte frumoasa iti doresc la randul meu :)
Ștergereau, cat sunt de frumosi!...de fapt caii sunt cele mai frumoase animale :)
RăspundețiȘtergereimi sunt foarte dragi caii :)
ȘtergereSuperbe imaginile! Ador caii... Am făcut câteva ore de echitație anul trecut, dar s-a speriat calul de zgomotul unui tractor și m-a speriat și pe mine rău de tot... M-a durut spatele vreo 3 săptămâni... Mi-e frică să mai încerc deocamdată...
RăspundețiȘtergereOricum...îi ador!
O seară de poveste! :)
sunt sigura ca iti vei invinge teama :)
Ștergereo noapte buna iti doresc si eu Sara :)
Da, intr-adevar si mie mi s-au parut poze potential atractive pt un copil de varsta ta.
ȘtergereAsta a fost si impresia mea initiala vazand aceste poze, si chiar amintindu-mi de cartea Black Beauty scrisa de scriitoarea Anna Sewell si publicata in 1877, carte despre care acea autoare a zis ca a scris-o ca sa educe populatia de cititori in spirit de simpatie si bunatate fata de cai, dupa ce fusese impresionata negativ de Eseul despre Animale scris de dl Horace Bushnell, care releva anumite aspecte de cruzime aplicata de oameni unor animale domestice la acel timp, de ex folosirea unui fel de curea de la capastru care tinea gatul calului incordat si cu barbia ridicata in sus asa mai falos, dar care se zicea ca poate cauza dureri cronice ale musculaturii gatului si cefei cailor, si dupa ce a fost publicata cartea Black Beauty, intreaga populatie a cerut abandonarea acelei curele considerata cruda fata de cai, plus si abandonarea folosirii acelor ochelari negri care impiedicau caii care trageau trasuri sa se uite in stanga si in drepta, si care s-a demonstrat ca duceau la mai multe accidente, decat la mai putine, asa cum se crezuse cand fusesera ei introdusi la inceput. Povestea din acea carte este povestita de cal insusi, la persoana 1-a, in stil autobiografic.
Mi-am mai adus aminte si de cartea National Velvet scrisa de Enid Bagnold, publicata in 1935, si, ulterior, si de seria si mai spectaculara a Armasarului Negru initiata de autorul Walter Farley in 1941.
Cui ii e lene sa citeasca carti, poate sa se uite si doar la filmul National Velvet din 1944 care o prezinta si o lanseaza pe actrita Elizabeth Taylor la varsta de 12 ani in rolul lui Velvet Brown, o tanara sportiva care castiga un concurs de steeplechase (curse calare cu obstacole) important pt populatia regiunii ei natale.
Wooww... superbe foto! Vreau si eu... sa-mi apara in cadru! :)
RăspundețiȘtergerenu-mi ramane decat sa-ti doresc...bafta! :)
ȘtergereDivin !!! Caii sunt ..... senzaționali :)
RăspundețiȘtergereimi sunt dragi...
Ștergere