O alta noapte in "Gradina cu suflete" a Baronului Bellu...

Si anul acesta in circuitul "Noaptea portilor deschise la muzee", Cimitirul Bellu nu doar ca a fost inclus, a fost un punct de maxim interes atat pentru bucuresteni cat si pentru cei din tara si din afara ei.
Incepand cu ora 21.00, artistii Teatrului de Opereta Ion Dacian, au pus in scena un spectacol care a cuprins arii celebre din operete, o sa amintesc doar cateva: ”Liliacul” de Johan Strauss, ”Prințesa Circului” de Kalman, ”Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez, dar si melodii din muscalurile ”Mizerabilii” de Claude Michel Schonberg,”Notre Dame” de Riccardo Cocciante, ”Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber.
"Sala de spectacole" (ca sa numesc asa scena, ecranul pe care era proiectat spectacolul si spatiul decent amenajat cu scaune din fata capelei cimitirului) a fost plina, iubitorii de muzica apreciind si in acest cadru muzica incantatoare, muzica ale carei acorduri se auzeau pana departe pe aleile discret luminate cu mici candele ale cimitirului.Noaptea s-a incheiat cu proiectia filmului ”Întâlnire cu Joe Black” (cu Anthony Hopkins și Brad Pitt).
Este stiut ca Cimitirul Bellu cuprinde multe monumente funerare care poarta semnaturile unor artisti si arhitecti celebri cum ar fi Mausoleul lui Cantacuzino.Aici si-a gasit linistea Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim- ministru al Regatului, cel care, datorită averii sale uriaşe, a fost supranumit “Nababul”.
Monument care poarta semnatura lui Ion Mincu.
In spatele monumentelor se afla multe povesti.Adevarate sau nu, ele dau farmec trecutului si invaluie intr-o blanda tristete aceste capodopere peste care timpul trece...si pe langa care am trecut si noi...

O sa va spun acum una dintre povestile aflate in spatele monumentelor celebre de la Bellu:

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Constantin Poroineanu, fiul unui moşier
oltean, a plecat să studieze la Paris. După o aventură amoroasă în capitala franceză, a avut o fiică, dar nu a recunoscut-o pentru că bătrânul Poroineanu l-a ameninţat că-l dezmoşteneşte. Anii au trecut şi Constantin Poroineanu a devenit un moşier foarte bogat. Unul dintre fiii săi a plecat la studii, tot la Paris. Băiatul s-a îndrăgostit nebuneşte de o fată şi s-au căsătorit în secret.
Când el s-a întors să i-o prezinte pe soţie tatălui său, bătrânul a înlemnit. A pus cap la cap informaţiile şi a realizat că soţia fiului său este fiica lui, rodul pasiunii trăite la Paris în tinereţe. Cei doi tineri, de acum frate şi soră şi-au pus capăt zilelor, iar imediat, la 15 septembrie 1908, după întocmirea testamentului prin care lăsa toată averea sa oraşului Caracal, Poroineanu s-a sinucis.
Povestea tragică a dragostei celor doi a fost întruchipată pe acest monument din piatră de către artistul italian Raffaello Romanelli.

 

Viata isi are povestile ei, moartea, pe unele dintre ele, le poate face de nesters...

informatii de pe www.bellu.ro/istoric