Si anul acesta in circuitul "Noaptea portilor deschise la muzee", Cimitirul Bellu nu doar ca a fost inclus, a fost un punct de maxim interes atat pentru bucuresteni cat si pentru cei din tara si din afara ei.
Incepand cu ora 21.00, artistii Teatrului de Opereta Ion Dacian, au pus in scena un spectacol care a cuprins arii celebre din operete, o sa amintesc doar cateva: ”Liliacul” de Johan Strauss, ”Prințesa Circului” de Kalman, ”Secretul lui Marco Polo” de Francis Lopez, dar si melodii din muscalurile ”Mizerabilii” de Claude Michel Schonberg,”Notre Dame” de Riccardo Cocciante, ”Fantoma de la Operă” de Andrew Lloyd Webber.
"Sala de spectacole" (ca sa numesc asa scena, ecranul pe care era proiectat spectacolul si spatiul decent amenajat cu scaune din fata capelei cimitirului) a fost plina, iubitorii de muzica apreciind si in acest cadru muzica incantatoare, muzica ale carei acorduri se auzeau pana departe pe aleile discret luminate cu mici candele ale cimitirului.Noaptea s-a incheiat cu proiectia filmului ”Întâlnire cu Joe Black” (cu Anthony Hopkins și Brad Pitt).
Este stiut ca Cimitirul Bellu cuprinde multe monumente funerare care poarta semnaturile unor artisti si arhitecti celebri cum ar fi Mausoleul lui Cantacuzino.Aici si-a gasit linistea Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim- ministru al Regatului, cel care, datorită averii sale uriaşe, a fost supranumit “Nababul”.
Monument care poarta semnatura lui Ion Mincu.
In spatele monumentelor se afla multe povesti.Adevarate sau nu, ele dau farmec trecutului si invaluie intr-o blanda tristete aceste capodopere peste care timpul trece...si pe langa care am trecut si noi...
O sa va spun acum una dintre povestile aflate in spatele monumentelor celebre de la Bellu:
Deși este un loc nu tocmai vesel, în cimitir se ascund povești extraordinare ....
RăspundețiȘtergereai dreptate, stii ca este chiar asa! :)
Ștergeresper ca vei trece sa vezi cu ochii tai atunci cand vei mai ajunge prin Bucuresti...
Mormântul se află la cca 100 m de Aleea Scriitorilor, iar în partea din spate a sarcofagului este reprezentat un șarpe din bronz, care veghează scena mortuară.
RăspundețiȘtergerenu cunosteam acest amanunt dar chiar am sa merg sa vad...
Ștergerecu siguranta sarpele nu este acolo degebea...
ce poate reprezenta? ispita? un paznic?
stii care este semnificatia lui?
Interesantă povestioara lui Constantin Poienaru,mulțumesc!
RăspundețiȘtergereO după-amiază frumoasă îți doresc,scumpo!
Pup și îmbrățișez cu același drag!
Poroineanu este numele familiei :)
Ștergereseara faina si tie draga Elena, pup!
...simbolizează că este vorba despre o familie nobilă.
RăspundețiȘtergerepovestea poate concura cu povestea Julietei si a lui Romeo! pacat ca românii nu stiu sa scoata din aceasta o sursa de turism...
RăspundețiȘtergereCât priveste "scena"... sincer ma întreb, nu sunt destule sali în Bucurestiul asta mare?! Cimitirul nu gasesc ca este chiar menit sa fie gazda unor spectacole...dar, nu ma mai mir de nimic! Coincidenta face ca astazi, vecina mea sa fie deasemenea invitata la un spectacol în capela cimitirului... O prietena care cânta în corul bisericii a invitat-o, precis nu stia la ce gen de spectacol va asista - îmi va povesti mâine la o cafea :))
Totusi sunt de parere ca cimitirul nu este un loc care sa ofere scena/ecran muzicii si filmului.
Pup draga mea draga. O seara placuta sa ai! ♥
Cimitirul Bellu nu este chiar un cimitir obisnuit, sigur nu se ridica la nivelul unui Pere-Lachaise dar face parte din aceeasi familie...
Ștergeresigur, privit din afara poate parea ciudat dar atmosfera de aseara a fost foarte potrivita cu acest fel mai putin convetional de a asculta muzica...eu sunt sigura ca, asa cum te cunosc eu pe tine, daca ai fi fost acolo ai fi simtit ineditul unei asfel de auditii :)
te pupacesc si eu draga mea draga, faina sa fie si seara ta...la noi ploua :(
nu, nu cred :) In conceptia mea, cimitirul este un loc de reculegere, un loc în care domneste linistea.
ȘtergereCred ca spectacolul a fost de exceptie, însa locatia consider ca este neadecvata! Bucurestiul are atâtea cladiri frumoase... poate prin asemenea spectacole, s-ar putea aduna bani pentru intretinerea lor...
pupici ♥
sigur, acum nu putem fi chiar mereu pe aceeasi lungime de unda :))
Ștergerete pupacesc si eu, draga mea draga! :*
O poveste ce ar merita sa inspire o carte sau chiar un film. Uneori realitatea e mai impresionanta decat fictiunea ... Seara frumoasa de duminica, Pandhora !
RăspundețiȘtergereasta cu siguranta!
Ștergeresunt povesti care ai zice ca sunt doar fictiune dar viata, iata, e mereu surprinzatoare...
faina sa fie si seara ta, Dani, multumesc! :)
Cum face viața asta în așa fel și când vine vorba de plătit ...plătești in cel mai rău mod posibil....apropo de poveste...
RăspundețiȘtergereCat despre spectacolele in cimitir...Nu am o problema cu asta doar ca eu cred ca nu m-as simți confortabil. ..E o chestie ciudata ce mi se intampla. ..sunt f atenta pe unde calc. ...și dacă trebuie cumva sa o iau printre morminte, am veșnic în minte cum parcă as calcă pe cineva....sunt f stresată intr-un cuvant....:)))
da, povestea e dureros de trista mai ales ca este si adevarata :(
Ștergeresi eu am o problema cu cimitirele, ma deprima si aproape ma inspaimanta doar ca Bellu este cu totul altfel...
cand o sa treci prin Bucuresti, mergem la Bellu, sa nu zici ca nu ti-am spus! :))
Cimitirul Bellu poate fi numit, pe drept cuvant, un muzeu in aer liber. Nu vreau sa dezvolt subiectul....pentru ca ai facut-o tu.... atat de interesant Pandhora!
RăspundețiȘtergeremultumesc, Anonim G! :)
Ștergere