Doua posturi de televiziune au difuzat aseara Casablanca...unul varianta color si celalalt varianta alb-negru....eu una o prefer pe cea din urma...am avut mereu senzatia ca pelicula alb-negru subliniaza mai bine expresivitatea actorilor...este unul din motivele pentru care imi plac filmele vechi....
„Poate nu azi. Poate nu mâine, dar în curând, și pentru restul vieții tale”....
Aceasta fraza spusa la sfarsitul filmului de Humphrey Bogart (Rick Blaine) lui Ingrid Bergman (Ilsa Lund) mi se pare definititorie si pentru totdeauna valabila, legat de alegerile pe care fiecare dintre noi le facem in anumite momente ale vietii...in acele momente cand ar trebui sa NU ne ascultam inima...dar putem?putem noi oare?
:)) Ce îţi este şi cu viaţa asta... :))
RăspundețiȘtergereEu am văzut Casablanca pe PC aseară. Ce filme bune se făceau în anii aia... :)
Costea : da...actorii chiar erau artisti...
RăspundețiȘtergeresigur...exista si acum mari artisti...dar parca erau mai multi atunci :)
sper ca ai vazut varianta alb-negru :)
Nu există pe Pirate Bay altă variantă...
RăspundețiȘtergerePoate unul din cele mai emotionante filme... vizionate, simtite, indragite vreodata... Alb-negru, da, intotdeauna...
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=Wo2Lof_5dy4
Costea: :))
RăspundețiȘtergereOana : sunt in total acord cu tine...si da...intotdeauna alb-negru :)
Remarcabil film şi impresionant jocul actorilor! Îmi pare rău că nu l-am re-re-revăzut.
RăspundețiȘtergere:)
Pandora, de ce n-ar trebui să ne ascultăm inimile?
Eu aş zice că depinde de natura alegerii pe care o avem de făcut. În unele, ponderea mai mare revine inimii, în altele-raţiunii.Şi că, cel puţin dpdv teoretic, cele mai reuşite alegeri le vom face atunci când luăm în considerare ceea ce ne spune şi inima şi mintea. Când îmbinăm ceea ce ne place cu ceea ce ne trebuie. Asta când avem timp să întoarcem chestiunea pe toate feţele.
Dacă e nevoie de o decizie rapidă, atunci cred că intuiţia e cea mai importantă. Sau dacă intuţia nu prea funcţionează, decizia va fi luată după inspiraţia de moment sau flerul fiecăruia.
luciditatea...e atat de greu sa ramai lucid cand inima iti bate tare in piept si emotiile te coplesesc...
RăspundețiȘtergereai dreptate...uneori intuitia ne paote da o mana de ajutor...dar o ascultam noi oare?
de cele mai multe ori aleg cu inima...si uneori alegerile sunt bune...alte ori plang...dar...nu regret...
Luciditatea...
RăspundețiȘtergerePână la urmă, ce e luciditatea?
Doar o ancoră care te fixează în realitatea curentă. Dar realitatea e într-o continuă schimbare şi depinde de foarte mulţi factori din care majoritatea se află în afara controlului nostru. Şi atunci?!
Eu habar-n-am să iau decizii. Iar în ultima vreme am ajuns să le evit pe cât posibil. Asta pentru că au fost câteva situaţii în care am fost sfâşiată între ceea ce dorea inima şi ceea ce argumenta mintea. Aşa cum spuneai şi tu la Alessia, mă blocasem din cauza incapacităţii de a stabili ce anume era mai preţios pentru mine.
Acum mă las în voia lucrurilor. Am obosit să aleg, cu atât mai mult cu cât, în final, ajungi să înţelegi că nimic nu contează. Suntem efemeride care se bucură de efemeride.
Blue Freedom : intr-un fel sau altul trecem cu totii prin astfel de momente...daca ar fi simplu de facut alegeri...simpla ar fi si viata noastra...citeam undeva ca facand alegerea care ne este cea mai la indemana sigur facem o alegere proasta...
RăspundețiȘtergeresi asta e un aspect interesant in Tarot...exista un joc care te ajuta sa afli ce se intampla daca alegi un lucru si ce se intampla daca alegia altul...paote fi si asta un ajutor...
unii cred ca e doar un joc...de fapt...totul poate fi o joaca...sau...nu...
Viaţa e departe de a fi o joacă, Pandora. Din nefericire, dar asta nu se întâmplă din pricina noastră, a oamenilor obişnuiţi. Abia acum am înţeles şi eu chestia asta.
RăspundețiȘtergereMaturizarea e un proces care taie în carne vie. Dar e minunat că se produce şi că-ţi permite o oarecare autonomie pentru restul timpului pe care-l mai ai.
Eşti înţeleaptă. Îţi mulţumesc pentru aceste conversaţii. Mă ajută să înţeleg şi să-mi definesc anumite lucruri care îmi erau neclare.
Blue Freedom : eu iti multumesc pentru conversatie...si nu...nu sunt inteleapta...am incercat doar sa invat sa nu ma mai doara...dar nu am fost atat de norocoasa incat sa si reusesc :)
RăspundețiȘtergereNu. Faptul că te doare e dovada că ai sensibilitate. Ea e foarte importantă. Fără afecte am fi doar nişte roboţi. Ceea ce contează este ca durerea să fie uşoară, să treacă repede şi fără urmări. Sunt afirmaţii pe care le-am preluat de la alţii, mai înţelepţi decât mine. Căci eu aş fi ultima de pe lista celor îndreptăţiţi să dea sfaturi în această chestiune.
RăspundețiȘtergereCum se cheamă etalarea aceea de Tarot, ca s-o încerc şi eu.
RăspundețiȘtergere:)
Blue Freedom: teoretic asa ar fi bine..durerea sa fie usoara...sau macar suportabila...dar cand te doare sufletul...eee...nu cred ca s-a inventat o unitate de masura pentru o asfel de durere...daca as putea te-as imbratisa ca sa nu te mai doara >:D<
RăspundețiȘtergeredeci ca sa vezi ca marii ganditori nu sunt de ieri sau de alaltaieri.stai si iei replica asta de o suta de ori si o intorci pe toate partile si iti dai seama ca ea a fost mereu adevarata, singura diferenta e ca acum o crezi si tu, pentru ca ti se aplica, asta ma face sa cred ca ni se aplica tuturor candva, in viata asta monotona.....nu stiu cum e cu televizoarele astea, din septembrie 2009 am zis adio si ne vedem pe marte televizorului meu, ma simt mai destept, mai linistit, am avut timp sa citesc si carti de cand am renuntat la tv.
RăspundețiȘtergerePs ' uitasem, la multi ani, Pandhora...ultimul pe care o sa-l mai auzi pentru anul trecut, nu cred ca mai fi fost vreunul mai lenes ca mine:)))
alin: ar fi de dorit sa credem si sa nu ajungem sa-i testam aplicabilitatea...dar...cum bine spuneai...e greu spre imposibil sa reusim asta...
RăspundețiȘtergeresa stii ca si eu am facut aceasta alegere legata de tv acum cativa ani...un an si ceva am uitat de el...dar am revenit pentru ca in mod special colegii mei de serviciu povesteau despre tot felul de chestii de care habar nu aveam pentru ca...:D
asa ca m-am lasat ispitita...recunosc :)
am inteles ca anul asta nu ai avut chef de facut urari...asa ca nu-ti face probleme :)
un an frumos iti doresc la randul meu :)
Nu spunem"Nu"inimii.Dar totusi avionul...pleaca!
RăspundețiȘtergereREGRETUL putea a fi fost...ocolit?
Un film prea bun, un scenarist prea smecher...ca
Iubirea sa fi-va prins un SENS.
Fie ca cei buni sa piarda.
Fie ca cei puternici sa "castige"
Mi-as dori totusi, sa se bucure....
Dandu-le astfel...si altor generatii privilegiul
sa o SIMTA. Iubirea!
Viata:)bate filmul:(
Ps
Si.. mi-as dori ca EA sa-i bata pe amandoi.
Poate Casablanca va fi fost dinainte Parisul...
De multe ori se intampla sa: "gandesti" sau sa "iubesti"intre cele doua se casca un gol, de fiecare umplut de catre cine nu trebuie.
RăspundețiȘtergerescuze,m-a tulburat in seara asta acest scenariu al seriozitatii vietii...cu aparitia iubirii pe post de sacrificiu SAU intamplare
Intrebare:-De ce ne-am atasa de cineva in viata?
Poate doar de "sot"sau "sotie"...
Sa fie primit, atunci.
Si da este adevarat, Iubirea face-totul. Numai ea. DAR CU CE PRET?
Ma rog, la noi oamenii "pretul" e tabu sau motorul diavolului,dar continua sa ne fie...indiferent(cam mult)
Restul? Words...
Nu stiu cine poate raspunde....la atatea intrebari pe care le am ridicat aici, cert este insa ca simt o adevarata provocare la problemele fundamentale aparute in IUBIRE.Cineasta sau cotidiana:)
RăspundețiȘtergereDeparte de a fi metafizic, omul trebuie să joace... "play again that song, Sam!"
RăspundețiȘtergereŞi sigur nu sunt original în ceea ce am scris, dar am simţit nevoia să reiau, deci:
"play again that song, Sam!"
:)
Scorchfield : nu stiu daca amintirile pot fi reluate...si nici nu cred ca mi-as dori sa aflu :)
RăspundețiȘtergereasa ca voi repeta in soapta si pentru mine..."play again that song,Sam" :)