joi, 27 ianuarie 2011

Mircea Cartarescu - Travesti


-fragment-

Foaia e umedă de la transpiraţia mâinii mele. Nu mai pot. Dar am venit la Cumpătu hotărît să termin odată. Să rezist oricarei priviri. Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies niciodată. Mă culc la loc în cîteva minute. Doamne, de-aş putea să rezist!
Voi rezista, căci spaţiul ăsta montan, deşi pustiu, pare să aglomereze evenimente, să le estompeze pe unele prin altele, să şteargă limitele (atît de precare) dintre lumea minţii noastre şi cea a minţii mai vaste care ne cuprinde pe toţi. Abia stinsesem din nou lumina azi-noapte, cînd, levitînd într-o reverie hipnagogică, am auzit nişte zgomote. Veneau de jos, de sub podea, dintr-o cameră de la subsolul vilei.
Acolo, pe un pat, doi amanţi se încolăceau, se pătrundeau, se muşcau, îi vedeam limpede în imaginaţie, ascultînd gemetele ample ale femeii, mereu reluate, la un din ce în ce mai înalt prag al plăcerii si exasperării,si mormaitul jos al celui care poseda. Vorbe răstite, rugăminţi şi comenzi se întretăiau cu lovituri înfundate. Aproape că vedeam scena: se întîmpla într-o lumină roşiatică, într-un pat cu cearşaful boţit tot şi împins, în semicerc, spre tăblie. Femeia, al cărei păr brun transparent îi ajunge pînă la muşchii reliefaţi ai mijlocului, stă în genunchi, cu bustul ridicat, ţinută de bărbatul din spatele ei cu o mînă pe sînul drept, iar cu cealaltă petrecută peste pîntec şi ajungînd cu vîrful degetelor pe şoldul din partea opusă.
El, cu pielea mai roşcată decît ea, o izbeşte cu toată puterea. Ea ţine capul pe spate, astfel că
pielea gîtului este întinsă la maximum, are muşchii obrajilor contractaţi şi vîrful limbii i se plimbă
rapid între dinţii dezgoliţi. Bărbatul iese din ea, o întoarce şi-o trînteşte pe spate. O pătrunde iar. O trage cu ură de păr. O loveşte peste obraz. Ea îl muşcă de bărbie cu aceeaşi ură, după care el îşi
înteţeşte mişcările, lovind-o tot mai violent între genunchii pliaţi. O plezneşte pe neaşteptate peste fese şi pulpe. Iese iar din ea, o apucă de un braţ şi o ridică în picioare, în pat. O pătrunde iar, prin spate,strîngîndu-i sînii în palme, mîngîindu-i şoldurile şi fesele. Ea îşi duce o mînă între picioare, simţind contopirea sexelor deasupra degetelor ei. Stăteam cu ochii deschişi în întuneric şi-mi imaginam, încercam să nu respir şi să-mi înăbuş bătăile sîngelui în tîmple, ca să nu pierd nimic din ce se întîmpla la cîţiva metri sub podeaua mea, între cele două corpuri goale, pe cearşaful încreţit şi jilav. Părea că întreaga substanţă din univers se reducea la beznă absolută, avînd în centru un singur cub luminos, în care două corpuri se contopeau, iar de jur-împrejur, ocupînd tot întunericul, o conştiinţă care ascultă, care priveşte. Totul era nu dedesubt, în subsolul vilei, ci în centrul minţii mele, şi poate că acolo fusese dintotdeauna.
Şi, pe cînd gemetele femeii au încetat, după un climax răguşit, iar cei doi, umezi şi extenuaţi, s-au trîntit pe spate, cu braţul peste ochii închişi, am putut să privesc mai detaşat, în închipuire,camera aceea şi am zărit într-un colţ lucrul pe care mă aşteptam să-l găsesc acolo: o păpuşă urîtă de cîrpă, cu trăsăturile feţei desenate cu pixul, zăcînd cu ochii orbi în tavan.....

22 de comentarii:

  1. mdaaaaaa...oare ce s-ar mai putea comenta...intotdeauna surprinzatoare... si niciodata dezamagitoare... felicitari pandhora...intotdeauna o delectare sa-ti citesc postarile.

    RăspundețiȘtergere
  2. Carpe Diem : apreciaerea ta imi face...placere...multumesc :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Şi mie îmi place Cărtărescu, deşi a avut şi gherle în viaţa lui...
    Întotdeauna eşti romantică în postările tale :).

    RăspundețiȘtergere
  4. Costea :sunt transparenta...ce ma fac eu? :))

    RăspundețiȘtergere
  5. Uneori acestă transparență o simți...pe fond muzical,ajutată de imaginație sau citind ,simțăminte perfecte!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce descriere..ce amestec de sentimente! N-am citit Mircea Cartarescu..dupa fragmentul asta..poate..odata :)

    RăspundețiȘtergere
  7. fly2sky : ma bucur daca ti-a starnit intereseul :)
    mie imi place...uneori nu imi place...dar are ceva al lui care te face sa te intorci la el :)

    RăspundețiȘtergere
  8. De sentimente fly?
    De simturi. Si ce simturi...
    Rezista cine poate, gandeste cine a fost, suporta cine iubeste, inalta cine crede....traieste cine nimereste.
    :)
    ...amestec

    RăspundețiȘtergere
  9. Joker : sunt si sentimentele acolo...in spatele simturilor...

    RăspundețiȘtergere
  10. Totul este de o intensitate maxima. Ma intreb cum ar putea fi transpusa aceasta scena intr-un film de lung...sau de scurt metraj!:P

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, îmi place Cărtărescu.
    Iar în fragmentul pe care l-ai ales, intensitatea trăirii e remarcabilă.
    Asta înseamnă după umila mea părere să fii scriitor: să găseşti mijloacele de a transmite ceva la intensitate "critică".
    :)
    Se cuvine să remarc şi eu, ca şi alţi cititori, că ai postări deosebite, inspirate şi care ajung să cânte la corzile sufletelor noastre.
    Felicitări.

    RăspundețiȘtergere
  12. Blue Freedom: multumesc Blue...multumesc pentru ca rezonezi cu ceea ce postez :)
    imi face placere sa vad ca ai apreciat acest fragment...putini vor sa inteleaga ca erotismul are frumusetea lui departe de vulgar...si mai putini il experimenteaza iar cei mai multi se feresc sa-i recunoasc frumusetea despre care vorbeam...
    placerea nu indeparteaza sentimentele...le potenteaza...parerea mea :)

    RăspundețiȘtergere
  13. :) @Joker .. amestec de simturi si sentimente :D. Se pare ca unele dintre noi vad mai mult sentimentele ;) Placerea, durerea, dorinta..pot sa aiba in spate sentimente complexe..de la iubire ..la teama, umilinta, nesiguranta..

    RăspundețiȘtergere
  14. Si dorinta la urma urmei..poate fi mai mult sentiment decat simt..simturile doar o exprima..

    RăspundețiȘtergere
  15. Păi, erotismul completează iubirea, e latura fizică a dragostei. Cel puţin eu aşa văd lucrurile. Iar vulgaritatea apare atunci când le separi şi practici erotismul exclusiv doar pentru beţia de moment a simţurilor. Dar ştii cum e, între sublim şi penibil e o distanţă foarte mică şi uneori o străbatem într-o clipire, fără să ne dăm seama.
    Nu-mi mulţumi, Pandora! Meritul îţi aparţine în exclusivitate şi rezidă în alegerile pe care le faci atunci când postezi.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Adica deseori traim intro lume a sentimentelor neconturate!?
    Sau,,unde oscilatia lor... fac trairea, si probabil nu iubirea.
    TRUE?

    RăspundețiȘtergere
  17. Blue:
    Vulgaritatea
    apare atunci cand separi iubirea de erotism, zici?

    Erotismul este de sine statator. Nu are la baza Regula Societatii, regulile ei, de multe ori impotriva individului(tot mai refractar).
    Erotismul daca nu are parfum de sport.... ramanand la baza "chemarea catre celalalt" el vine odata cu Respectul(nu tehnica)si Pasiunea! Si as spune eu NU cu Corul Multiplu Consecintional.
    POATE NICI DE ACEEA NICI IUBIREA NU MAI E IUBIRE
    DAR SI VULGARITATEA...SE ARATA CEEA CE ESTE CU ADEVARAT.
    IN FAPT, DE CE...IESE LA SUPRAFATA.
    Priviti impingatorii, vedetii.Ei sunt!
    Cumva, fii nelegitimi ai zeitei bucuriei si ai decaderii discernamantului.
    :)



    vorbe
    la sfarsit.de orice.

    RăspundețiȘtergere
  18. fiecare da forma sau contur pesonal sentimentelor...intensitatii lor...asta nu inseamna ca unele sunt mai puternice si altele...ale celuilalt nu...oamenii sunt diferiti...
    nu am inteles la ce faci refrire cand spui "vorbe la sfarsit de orice" dar cum adresarea este catre Blue presupun ca ea stie ce vrei sa spui....

    RăspundețiȘtergere
  19. Nu.Ma adresam....subiectului.Si in relatia celorlalti, mai precis a majoritatii,cu el(sentimentul).Cu ea(iubirea).
    :)

    RăspundețiȘtergere