joi, 17 noiembrie 2011
Dulceata mea de dovleac cu nuca...
Nu stiu cum s-a intamplat, dar din toamna asta am devenit un mare fan al dovleacului :)) De cand ma stiu fugeam de placinta de dovleac,nici prin cap nu mi-ar fi trecut sa mananc supa crema din dovleac...cat despre dulceata....abia daca stiam ceva de existenta ei... Toamna asta le-am facut pe toate...am constatat ca supa-crema e fantastic de gustoasa,placinta-a mea cel putin-a fost maxim apreciata...iar dulceata...ei da...dulceata...e o bunatate de dulceata :) Daca sunteti curiosi si vreti sa o preparati va spun si reteta pe care am folosit-o eu... Este o combinatie din ceea ce am citit pe internet adaptata gusturilor mele....
- 700 grame dovleac taiat cubulete dar nu foarte mici
- o portocala mare
- 150 grame miez de nuca
- 500 grame zahar
- 3 piculete zahar vanilat
- scortisoara
- 3 cuisoare
Seara am pus la frigider intr-un castron dovleacul taiat cubulete amestecat cu zaharul si cu potocala la randul ei taiata cubulete cu tot cu coaja. A doua zi am pus compozitia la fiert pe foc foarte mic - zaharul era aproape in intregime topit...
In timp ce dulceata fierbea incetisor am dat putin la cuptor miejii de nuca.... Cand dulceata a inceput sa se lege bine am adaugat cuisoarele,zaharul vanilat,scortisoara si nucile...
La sfarsit am scos cuisoarele, am lasat dulceata sa se raceasca putin, dupa care am pus-o in borcanele spalate,uscate si incalzite in prealabil.
Am inchis bine de tot capacele si pentru o ora am lasat borcanele cu gura in jos acoperite cu un servet gros de bucatarie.
Dupa aceea le-am intors, acoperindu-le din nou, si le-am lasat sa se raceasca incet pana a doua zi...
Asta a fost reteta si asta rezultatul :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Miammmm!!
RăspundețiȘtergereDe încercat!
Eu sunt înnebunită după plăcinta de dovleac!
Vera: acum pot spune ca si eu :))
RăspundețiȘtergeremai cunosc eu pe cineva...fuge de cand se stie de dovleac...acum cateva saptamani am facut si eu o prajitura de dovleac ca asa ma incerca o pofta...al meu sot, ca despre el vorbesc, a zis ca nici nu vrea sa auda...cand am scos prajituraa din cuptor si a gustat-o, a zis...."dar nu e rea"! dulceata arata senzational! :)
RăspundețiȘtergereȘtii ceva?
RăspundețiȘtergereHai să ne vedem :)
geanina: ar trebui sa facem un club al "fostilor neiubitori" de dovleac :))
RăspundețiȘtergeremultumesc de apreciere...sunt atat de mandra de dulceata mmea pentru ca este prima data cand o fac :))
Oana: am inteles...te-a cucerit definitiv dulceata mea :))
RăspundețiȘtergerearata super si cred ca e foarte gustoasa!in jurul meu, nimeni nu mananca dovleac, n-am reusit sa-i conving, insa adesea imi fac singura placerea cu dovleac copt, deasupra caruia torn putina miere si presar o mana zdravana de nuci tocate :)
RăspundețiȘtergerefelicitari!
Intru si eu in club. Mi s-a intamplat exact acelasi lucru. Niciodata n-am mancat dovleac, in placinte sau altfel gatit. Din toamna asta insa... am descoperit ce bun e preparat la cuptor.
RăspundețiȘtergereClar, se constata o revigorare a dovleacului!
O fi ceva de la astre... :))))
Cred ca trec prin acelasi proces cu...spanacul...
Erys: multumesc pentru aprecieri dar si pentru ideea dovleacului copt cu miere si nuci...mmmm...trebuie sa fie grozav :)
RăspundețiȘtergereLorelei: bine faci Lori...dovleacul o merita :))
RăspundețiȘtergereo fi de la astre...nu stiu ce sa zic dar efectul e grozav :)))
Păi cum fetelor !!!
RăspundețiȘtergereDovleac e sănătos!
Mie mi-a plăcut întodeauna,dar eu sunt sucit nu-s exemplu bun :lol: !!!
tu1074: sa te cred...sa nu te cred... :)
RăspundețiȘtergereOiii pandhora!!!
RăspundețiȘtergereQue delicia de receita!!!
Parabéns!
Şi eu fug de dovleac. Nu-mi place, şi gata!... :))
RăspundețiȘtergereMmm... ce bine arata!! :)
RăspundețiȘtergereOla Adriano :)
RăspundețiȘtergereobrigado :)
Max Peter: te inteleg...si eu am trecut prin asta :))
RăspundețiȘtergereDiverse: multumesc...e si un borcan acolo...serveste-te :)
RăspundețiȘtergereyammy
RăspundețiȘtergerearata extrem de bine
sa stii ca as manca un dovleac copt cu scortisoara
RăspundețiȘtergereîn perioada din-naintea Craciunului, ma feresc cât pot de dulciuri. Dar trebuie sa spun ca daca locuiam aproape, îti faceam neaparat o vizita si testam bunatatea de dulceata!
RăspundețiȘtergereEsti o harnicuta! Pupici
Bună scumpo!
RăspundețiȘtergereArată super...crede-mă că nu
am făcut și nu am mâncat niciodată
dulceață de dovleac!
Cred că este un deliciu..deja mi-ai
făcut poftă!
Un weekend excelent îți doresc!
Cu mare drag te îmbrățișez!
Un pahar cu apă, și un șervețel; după aceea, lipsesc din imagini! :)
RăspundețiȘtergereSophie: serveste-te te rog :)
RăspundețiȘtergereMircea Florescu: nu am mancat dovleac copt cu scortisoara dar mi-ar placea...as mai adauga totusi un pic de miere si evident...nuca :)
RăspundețiȘtergereCARMEN: mi-ar fi facut placere sa-ti ofer o dulceata si o cafea la intalnire asa cum se intampla pe vremuri...doamnele se intalneau la o cafeluta si o dulceata asezonate cu o mica barfa :))
RăspundețiȘtergerecat despre harnicie....ooo de-as fi...sunt dor curioasa si dornica sa experimentez...in schimb tu...:)
*ELENA* : chiar este...m-as bucura sa o gusti daca vei avea ocazia :)
RăspundețiȘtergereun w-end excelent iti doresc la randul meu...te imbratisez >:D<
Scorchfield : bunica mea ar fi adorat un astfel de baiat politicos si atent :)
RăspundețiȘtergeresi daca o sa ramana fotografia goala? :)
RăspundețiȘtergereSophie: no risk, no fix :)
RăspundețiȘtergereeu știam de:
RăspundețiȘtergereso fix, so risk
:)
Scorchfield : adaptam totul la...dulceata :)
RăspundețiȘtergeredovleacul este delicios.
RăspundețiȘtergereCostin: am descoperit si eu asta de curand :)
RăspundețiȘtergereBuna, buna, dulceata de dovleac. Cu portocala n-am facut-o pina acum, o sa tin minte !
RăspundețiȘtergereMersi !