“Closer to the Moon” - Mai aproape de luna...

...mai aproape de o realitate pe care multi au trait-o fara sa o cunoasca.
Poate parea un paradox dar nu este, iar filmul regizat de Nae Caranfil aduce la lumina o intamplare reala, foarte putin spre deloc cunoscuta chiar si de catre cei care au trait in acea perioada de timp.
Personal nu sunt fan al filmelor a caror actiune se petrece in perioada comunista pentru ca am trait acea perioada si nu simt nevoia sa o mai vad chiar si sub forma de act artistic.
Filmul lui Caranfil surprinde o farama din acea perioada pe care din fericire eu nu am prins-o decat in cea de a doua ei parte, o surprinde cu luciditatea lui talentata, dandu-i o tusa de umor mai mult amar decat dulce...
Dar mai bine il las pe Sebastian S. Eduard, editor sef la Jurnalul National sa va spuna cateva cuvinte depre acest film.
Eu o sa adaug doar ca acest film merita vazut.
Acei oameni care au avut curajul unui gest inutil pentru a arata inutilitatea unui sistem, merita emotia noastra... 

"Despre ce vorbim? Despre jaful din 1959, când un spectaculos atac asupra unei furgonete a Băncii Naţionale a pus întreaga ţară pe jar.
Scenariul filmului poartă semnătura lui Nae Caranfil şi este inspirat din fapte reale petrecute în Bucureştiul anului 1959. În România comunistă, un astfel de atac gangsteresc era de neconceput atât pentru autorităţile statului, cât şi pentru orice om normal: ce să faci cu lei neconvertibili, într-un regim politic şi economic ce limita drastic utilitatea banilor? Autorii loviturii: patru bărbaţi şi o femeie, toţi comunişti situaţi la vârful ierarhiei de Partid, departe de orice lipsuri materiale. O lună mai târziu erau arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la moarte; dar în aşteptarea execuţiei au fost “invitaţi” să-şi joace propriile roluri într-o reconstituire cinematografică a acţiunii lor, menită să devină un film educativ şi de propagandă, destinat oamenilor muncii din întreaga ţară! De-a lungul celor câteva zile în care eroii jafului erau scoşi dimineaţa din celulele închisorii Jilava şi transformaţi în “staruri de cinema” într-un Bucureşti însorit şi plin de viaţă, toată lumea din jurul lor – miliţieni, securişti, anchetatori, echipă de filmare – căuta cu disperare răspunsul unei singure întrebări: de ce au făcut-o? "