"La noi la Braila,la tanti Elvira..."

Am fost de cateva ori la Braila...m-au fermecat stradutele care duc spre port si casele care pastreaza - unele dintre ele - amintirea frumusetii de altadata...
Sunt multe povesti despre Braila,despre viata palpitanta de la inceputul secolului trecut,despre celebri Terente si Codin,ultimul fiind subiect intr-unul din romanele lui Panait Istrati, dar si despre felul in care este infatisata acea lume nevazuta dar prezenta zi de zi in viata brailenilor...

În Portul Brăilei - Marsilia României de odinioară - sutele de vapoare care acostau la mal în fiecare an găseau de toate, că gemeau magaziile de cereale. Până să-şi termine hamalii treaba, marinarii umpleau cârciumile şi „casele de rendez-vous" de pe Unirii, Cuza sau strada Neagră, mergând exact în locurile pe care brăilenii, oameni cu frică de Dumnezeu, le ocoleau, ca să nu dea exemplu rău tinerilor.
La Arhive, se află singura condică întocmită de poliţiştii de la Moravuri, în anii '30, cu pozele femeilor de moravuri uşoare. „Paşa", „Sonia", „Chiva" sau „Rozmănica" - sunt doar câteva din „numele de scenă" folosite de prostituatele care, în anii 1936-1937, bântuiau prin casele de toleranţă.
Paraschiva Izatov, de exemplu, de 21 de ani, originară din Vâlcov, Tulcea, de naţionalitate rusă, era cunoscută sub porecla de „Paşa". La „profesiune", poliţiştii scriau când „liberă", când „prostituată".
Pozele erau cât se poate de „comerciale" şi nici prin gând nu-ţi trecea că fata din fotografie practică „cea mai veche meserie din lume" şi mai e şi analfabetă. Alte „dame" veneau din Cetatea Albă, Tighina, Măcin sau Ismail, din Ialomiţa şi Bucureşti. Prea puţine erau brăilence (din Islaz, de exemplu) sau căsătorite.
Proprietarii de bordeluri, însă, mai bine zis „proprietarele", închiriau câte o casă, apoi o transformau în bordel şi nu se prea sinchiseau, câtă vreme plăteau impozite şi mergeau, regulat, cu fetele, la medicul oraşului.
"La noi la Brăila, la tanti Elvira, uşor se câştigă lira, deschizi buzunarul şi dai miarul...Aşa-i la noi la Brăila..."
Cârciuma "La tanti Elvira" era chiar în port şi a fost rasă de pe faţa pământului. Fetele matroanei Elvira nu aveau condicuţă, lucrau "la urgenţă", iar bordelul devenise un cuib al destrăbălării, unde se ascundeau tâlharii Brăilei.
Se mai spune că tanti Elvira primea clienţi dintre cei mai "săraci", fetele îi serveau, însă aceia care nu plăteau erau pocniţi, la ieşire, cu ţucalul plin, de nu le mai trebuia, altădată, să se zgârcească şi să nu mai scoată miarul din buzunar.

sursa: www.adevarul.ro