duminică, 23 septembrie 2012

Parfumul ochilor caprui


- Esti cel mai bun parfumeur, poti!
 - Pot, dar ca sa pot trebuie sa inteleg cum vezi tu acest parfum…trebuie sa-mi povestesti…
 - Nu am ce, nu stiu cum, mai ales ca au trecut atat de multi ani de atunci… 


Toamna, in fiecare toamna ma simt invadat de parfumul ei, al necunoscutei pe care am intalnit-o in parc .
Ma oprisem pe o banca, se insera, venisem de fapt sa ascult linstea parcului in acel loc retras cand ea s-a asezat langa mine
I-am simtit zambetul cand mi-a zis:
 - Mereu am crezut ca banca asta imi apartine…
 - De aici apusul se vede perfect, soarele aluneca in asa fel incat lacul pare de foc pentru cateva clipe…nu mai avem mult de asteptat…
 - Foc si apa, par doua elemente care se resping, spun eu privind-o si simtind un usor parfum de scortisoara
 - Dimpotriva, se contopesc
Apa, in racealea ei distanta aduna pentru cateva clipe caldura, valvataia focului.
Il cuprinde, se joca cu el, se lasa atinsa de fierbintela lui, e ca o dragoaste.
In dragoste, daca nu stii sa te joci cu focul ramai ca o apa, limpede, curata, placuta la atingere, dar...rece
 - In lumina acestui soare care pleaca la intalnire cu apa, ce culoare au ochii tai? am intrebat-o eu aproape soptind…
Dupa un timp in care doar linistea vorbea, mi-a raspuns, caprui…
 - Culoarea toamnei, a mai spus ea, a castanelor copte iarna si a mierii vara
 - Cea mai dulce culoare am murmurat eu…
De abia i-am auzit soapta 

- Gata…a apus…
Apa l-a adancit in ea pentru o noapte intreaga
- Pastreza tu banca , au fost cuvintele ei in timp ce se departa lasand in urma un parfum de regina noptii …

Trebuie sa reusesti sa creezi acest parfum, parfumul ochilor caprui, parfumul ochilor pe care nu i-am vazut niciodata pentru ca tu stii, sunt orb…


desen :Corina Chirila

Articol inscris in Poveste parfumată între bloggeri unde ii gasiti si pe :
Mirela,  CARMEN,AnaVeronicaDiana-KundaliniSilving Daurel,Elly,Gabi,Lolita,Lili,Minnie,Ochii Verzi,Sara,Zina,Vania.

60 de comentarii:

  1. Asemeni ție, am citit și recitit povestea și sigur voi reveni să o mai citesc odată, deoarece m-a sedus povestea ta, terminată trist, dar atât de sensibil, de romantic, parcă din vremuri imemoriale... Și e captivantă. Parfumul ochilor căprui, nevăzuți, necunoscuți, dar intuiți în aroma vagă a toamnei, a scorțișoarei și a unei miresme de narcise care anunță primăveri viitoare. Superb, dragă Pandhoraa! Am aflat că ai ochi căprui și calzi! ;)
    O duminică frumoasă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Mirela pentru aprecieri...
      sa stii ca am avut emotii cand am facut postarea pentru ca tu stii...eu nu stiu sa scriu...

      Carmen ma rasfata dar sa stii ca ea are niste ochi spectaculos de frumosi si nu spun asta doar pentru ca ea a vorbit cu atata caldura despre ochii mei...
      sunt sigura ca vei avea ocazia ca la randul tau sa o privesti in ochi :)

      Ștergere
    2. Sper și eu să ne întâlnim odată, poate în trei! ;)
      Ce bine că am recitit! Am observat că narcisele mele erau Regina Nopții, care seamănă cu ele, dar e o floare a verii și are un miros mult mai puternic. Și e ...regină! Chiar mi-a plăcut, dat tu nu, nu știi să scrii! Ba uite că știi! O duminică minunat de frumoasă să ai! :)

      Ștergere
    3. multumesc inca o data Mirela pentru incurajari :)
      si da...mi-ar face o deosebita placere :)
      frumoasa sa-ti fie si tie duminica,multumesc!

      Ștergere
  2. Toamna vedem natura retragindu-se-n sine ca un urs in birlog, sugind inapoi seva din frunze, sa-i ajunga pe sponci, pina-n primavara. Asta e trist.
    Toamna vedem insa si stringerea bogatiei de roade ale intregului an, iar asta e vesel.
    Asa e toamna, o parfumata impreunare de tristete si veselie. Cu ochii mari si caprui...
    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce frumos scris. Emotionant!Bravos!
    Abia astept sa iti vad si eu ochii!
    Si va veni o zi in care ne vom privi toate trei in ochi si vom stii fiecare ce vrea sa spuna. Cu siguranta se va intampla, pentru ca simt o caldura in suflet atunci cand va citesc si va am in minte.
    Imbratisari.


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Vera...asa cum ii spuneam Mirelei,eu nu stiu sa scriu dar avand in vedere ca eu am ales tema "ochilor caprui" ar fi fost culmea sa nu ma gandesc la o poveste :)

      la fel simtim si noi si la fel,Carmen si cu mine avem convingera ca timpul ne va aduce la un moment dat pe toate trei impreuna :)
      te imbratisez si eu >:D<

      Ștergere
    2. :) nu semanam deloc una cu alta, suntem total diferite, dar sufletul ne vibreaza pe aceeasi unda! abia astept sa ne întâlnim toate trei! pupici

      Ștergere
    3. si asa va fi! :)
      va pupic si eu

      Ștergere
  4. daca tu nu stii sa scrii, inseamna ca eu nici nu stiu cum ma cheama! :)
    ai scris...deosebit de frumos.
    in alta ordine de idei, ma abonez si eu la ochii tai! ce numar sunt, in coada? :)
    poop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc geanina...e o poveste care pana la un punct are legatura cu realitatea...exista o banca,un lac si un apus si doi oameni care s-au intersectat pentru o ora...

      si uite cine vorbeste...o pereche frumoasa de ochi verzi pe care,e drept,nu i-am vazut dar...nu se stie niciodata :)

      Ștergere
  5. Ce pot sa spun, doar ca mi-a placut acesta povestioara a ta :) zi faina

    RăspundețiȘtergere
  6. :) Mi-a placut!
    Duminica cu soare si bucurii iti doresc, Pandhora!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Melly,o duminica perfecta iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  7. Foarte frumoasa povestioara, eu mi-am si imaginat :))) pana si hainele, mi-a placut la nebunie combinatia foc-apa si finalul pe masura.
    O zi frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pentru aprecieri...
      tu stii sa creionezi persoane foarte vii motiv pentru care imi plac povestirile tale :)
      frumoasa sa-ti fie ziua,multumesc!

      Ștergere
  8. Citind povestea ta, Pandora draga, am fost cuprinsa gradat de emotii, pentru ca finalul sa-mi aduca -de emotii, lacrimi în ochi. Superba poveste! incredibil amestecul de idei, metafore si sentimente... Excelenta dscriere a apusului de soare pe apa! Cât de frumos te-ai exprimat! totul, dar totul în povestea asta emotioneaza!
    pupici draga mea draga, cu ochi caprui si romantici :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc draga mea draga,am sperat ca asa veti simti citind pentru ca si eu,scriind, am simtit la fel...
      asa cum ii spuneam mai sus geaninei intamplarea este in mare parte reala...banca si parcul si lacul si apusul exista asa cum undeva in timp a ramas prinsa o ora in care cei doi au privit apusul pentru o sigura data...

      pup si eu draga mea draga cu ochi minunat de frumosi,veseli si jucausi :)

      Ștergere
  9. Minunată poveste!Caldă și parfumată,de soare,de arome,de toamnă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Silving!
      o poveste in care ochii nu vad dar simt,simt dar nu pot pastra...

      Ștergere
  10. Este frumoasa si plina de surprize povestea ta, te îmbratisez si îti doresc o duminica frumoasa de toamna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Minnie :)
      te imbratisez la randul meu dorindu-ti o duminica calda si frumoasa!

      Ștergere
  11. Bună scumpo!
    Superbă povestioara ta!
    ”In dragoste, daca nu stii sa te joci cu focul ramai ca o apa...limpede,curata,placuta la atingere, dar rece… ”
    Duminică plăcută îți doresc!
    Te îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Elena :)
      si nu este asa?cine poate iubi o frumusete rece sau daca o iubeste,pentru cat timp?
      o duminica frumoasa iti doresc la randul meu cu tot dragul!pup

      Ștergere
  12. Pun şi eu accentul meu pe partea de final a textului, este neaşteptat şi tocmai din această cauză trezeşte emoţii suplimentare. Gânduri bune tuturor, o duminică frumoasă, cu dragoste în suflete!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pentru aprecieri,ma onoreaza...
      gandurile bune se intorc spre tine cu aceeasi urare...dragoste in suflet si nu doar in priviri!

      Ștergere
  13. Emoționantă povestea... Și tristă... :(
    Mi-a atins sufletul...
    Vă doresc o duminică plină de parfum de ochi frumoși! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da Sara...uneori sa te indragostesti cand te astepti mai putin poate fi trist...
      o duminica vesela iti doresc la randul meu cu tot dragul >:D<

      Ștergere
  14. Am înțeles că parfumul ochilor căprui e acela al căldurii sufletești, ce încălzește apa și-o face să tresară...

    RăspundețiȘtergere
  15. Pana acum e o toamna frumoasa si parfumata, cred ca cei care vad nu vor sa vada decat ce le place, asta e destul de trist si foarte dureros.
    O poveste frumoasa si emotionanta ne-ai spus pentru care iti multumesc.
    O seara parfumata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cu drag g1b2i3 :)
      multumesc pentru aprecieri,te mai astept pe aici :)

      Ștergere
  16. frumoasa poveste! visele au culori intotdeauna...
    in gand si-n inima-mi ramai
    parfum fugar de ochi capriu :)

    felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  17. Ba știi să scrii...și nu mai zice altcumva...
    Parfum al tainei dragostei ce se păstrează-n inimă -asta ai adus aici!
    Felicitări, Pandhoră!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. acum nu voi mai indrazni sa spun ceva...as parea ca vreau sa culeg aprecieri si chiar nu e cazul :)

      multumesc Oana,multumesc...
      poate ca povestea are farmec pentru ca,pana la un punct este adevarata :)

      Ștergere
  18. E foarte frumos!
    :)
    Dacă mai spui că nu ştii să scrii, ne supărăm.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Blue,ma bucur ca ti-a placut :)

      eu asa simt dar cum ii spuneam si Oanei nu mai indraznesc sa spun nimic,altfel o sa para ca ma rasfat asteptand laude si chiar nu e cazul :)

      Ștergere
  19. Frumoasa si foarte sensibila poveste, Pandhora!
    O paranteza: Abia azi, relativ la numele tau, m-am gandit la Cutia Pandorei, stii? Cred ca e cel mai frumos mit pe care l-au creat oamenii... Probabil acest mit te-a inspirat...:)
    Aceasta fraza: "Cea mai dulce culoare, am murmurat eu…" mi s-a parut ciudata. M-am gandit de ce "dulce"...si parca intuiam ceva. Cu toate astea tot am fost surprinsa la sfarsit.
    Nevazatorii...inca nu-mi explic cum simt ei culorile...e ceva extraordinar. Ca si articolul, care mi-a placut mult.
    O seara cat se poate de frumoasa iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pentru aprecieri Elly,ai citit intr-adevar cu atentie ce am scris :)

      legenda Cutiei Pandorei cu a ei nepieritoare speranta a fost legenda preferata a copilariei mele si pe masura ce anii au trecut am inteles cat de important este sa nu-ti pierzi speranta...
      de aceea in cutia mea se gasesc de toate...inclusiv sperante...

      frumoasa sa-ti fie si tie seara,multumesc :)

      Ștergere
  20. Pandhora, ai scris scurt, cuprinzator, surprinzator - prin finalul ales. Cei care si-au pierdut lumina ochilor "vad" cu alte simturi - si mirosul le este cel mai dezvoltat... Am constatat aceasta la o buna prietena - care a orbit in urma diabetului. Mariana era prenumele ei si ochii erai erau mari si caprui, frumosi tare. Boala parea ca i-a golit... De fapt, boala o golise pe ea de suflet... Cand am citit ce propunere ai facut m-am gandit la ochii caprui ai Marianei dar nu am putut scrie despre ea. Acum ea e moarta - din 2001, la varsta de 40 de ani... Voi pastra aceasta poveste scrisa de tine... si i-o dedic ei (in mintea mea), cu voia ta. :)

    Viata fericita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. m-a tulburat ce ai spus despre prietena ta...
      voi fi onorata daca vei dedica aceasta postare memoriei Marianei...sper ca ochii frumoasi sa vada prietenia calda pe care i-o porti...

      Ștergere
  21. Parfum plin de tristete, dar surprinzator de frumos si sensibil. De ce spui ca nu stii sa scrii? Mie imi place mult. De data asta, m-a fermecat, pur si simplu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pentru aprecieri...nu,nu stiu sa scriu dar stiu sa povestesc...eu asa vad lucrurile :)
      ma bucur ca ti-a placut Vienela...
      o poveste cu un sambure de adevar...

      Ștergere
  22. De-o tristeţe abisală.
    Ai descris perfect dorinţa mea cea mai mare - de a fi stins de o apă rece... Nu prea mai am cuvinte...nu că aş avea prea multe în mod normal.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. normalitatea Catalin...:)
      e randul meu sa iau lipsa cuvintelor ca pe un compliment :)
      multumesc :)

      Ștergere
  23. O observatie, apa nu e numai rece, exista si apa calda (orice barbat iti poate spune, barbatii folosesc apa calda). Eventual, apa e uda. Dar si uda e bine sau mai ales

    RăspundețiȘtergere