miercuri, 16 ianuarie 2013

"Deo Optimo Maximo"


Despre Benedictina este vorba...

Foarte pe scurt, putem defini această celebră băutură ca fiind un lichior digestiv (43% vol.), dulceag, de culoare galben-chihlimbarie, obținut din plante aromatice, după o rețetă pusă la punct de Alexandre le Grand. Benedictina este fabricată în Franța, la Fécamp (Normandia), în Palais Bénédictine, construit special în acest scop la sfârșitul secolului al XIX-lea. Legenda oficială spune că în 1510 un călugăr venețian, dom Bernardo Vincelli, ar fi creat, la abația benedictină din Fécamp (Abbaye de la Trinité), un elixir al sănătății din plante. Foarte apreciat la vremea lui (inclusiv, zice-se, de regele Francisc I), acest lichior s-ar fi făcut acolo până când revoluționarii francezi ar fi devastat și jefuit mănăstirea, în 1789. Alexandre Le Grand ar fi redescoperit rețeta și, cu ajutorul unui chimist, ar fi (re)creat benedictina, așa cum o cunoaștem astăzi.
Numai că această poveste are șanse infime să fie și reală, atâta vreme cât nu există absolut nicio dovadă că ar fi existat vreodată un călugăr numit Bernardo Vincelli și nici că Francisc I ar fi apreciat vreun elixir făcut la Fécamp. Se pare însă că, într-adevăr, Le Grand ar fi studiat unele manuscrise vechi ale mănăstirii, unde ar fi găsit niște rețete vechi de băuturi medicinale preparate din plante, dar acesta ar fi singurul sâmbure de adevăr al poveștii. Succesul noii băuturi a fost practic instantaneu: în 1873 producția ajunsese la 150.000 sticle pe an dar succesul a adus dupa el si falsurile.

Astfel că, din acea perioadă, s-a stabilit că pe dopul fiecărei sticle trebuie să fie scris „Véritable Bénédictine”, este obligatorie sigla DOM (Deo Optimo Maximo, „lui Dumnezeu care e cel mai bun şi cel mai mare”), iar pe gâtul sticlei trebuie să existe un guler cu aceeași inscripție, „Véritable Bénédictine”. Niște reguli și un design care s-au păstrat până în zilele noastre.

Rețeta benedictinei a fost și rămâne secretă (se zice că există trei exemplare, ascunse în trei locuri diferite de pe glob). Cu toate acestea, plantele din care se face această băutură sunt cunoscute, ele fiind chiar prezentate la Palais Bénédictine, unde există chiar și un fel de seră ce le adăpostește, denumită Jardin des essences (grădina esențelor)
O listă (incompletă) a ingredientelor din care este făcută benedictina cuprinde angelică, isop, ienupăr, smirnă, șofran, floare de nucșoară (macis), aloe, ceai, cimbru, floare de brad, arnică, roiniță, coriandru, cuișoare, lămâie, vanilie, coajă de portocale, miere, piper roz și scorțișoară.
Și se mai știe că distilarea se face separat (în aceleași alambicuri de cupru de pe vremea lui Alexandre Le Grand), alcoolurile și restul ingredientelor fiind apoi amestecate și maturate timp de doi ani în butoaie de stejar. (sursa: costachel.ro)


Nu am gustat inca Benedictina dar daca voi ati facut-o mi-ar placea sa aflu cat de mult sau de putin v-a placut.
Afisul este creatia artistului italian Leonetto Capiello considerat a fi parintele afisului modern.

20 de comentarii:

  1. Cred că mi s-a oferit odată (eram în Germania, nu în Franţa), dar n-am avut curajul să gust (dacă nu ştiu sursa sunt destul de pretenţios la băuturi).

    RăspundețiȘtergere
  2. uite ca d'asta n-am baut, nah... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nici eu cu toate ca am o slabiciune pentru digestive...
      cand am fost la Praga am gasit si am baut un Fernet excelent (cum eu nu beau bere decat rar si doar neagra am baut doar Fernet)dar preferatul meu este Jagermeister :)

      Ștergere
  3. N-am gustat nici eu,dar 43% din volum,îndreptățesc căutarea !
    După componentele pe care le conține este într-adevăr medicament !!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca contine si"angelica" nu poate sa fie decat buuuna.:)

    RăspundețiȘtergere
  5. De cand plantele au alcool?:). Eh, ma glumeam si eu. Am consumat doar bitter suedez, dar nu a fost de ajutor nici macar cat mierea cu scortisoara.

    RăspundețiȘtergere
  6. M-ai facut sa "rascolesc" netul, am ceezut initial ca este un super "sam-salabim" lichior! Aiurea, costa doar 22 de euro sticla! Sa fie cgiar asa ceva de nemaipomenit? Uite:
    http://www.finewines.be/webshop/shop/shop.php?action=full&id=412

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dupa cate vad are toate datele care ii atesta originalitatea :))
      e posibil sa fie si mai scump daca e mai vechi,nu stiu...dar de ce te-ai gandit neaparat ca ar trebui sa fie "super sam-sabalim"? :))
      e doar un lichior totusi, doar ca are si o poveste in spate :)

      Ștergere
  7. mie nu-mi plac digetivele!
    italienii sunt inebuniti. exista digetisve in fiecare casa...:))
    pe mine nu m- a prins asta, prin urmare nu l-am intalnit, cred..:)
    pop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mie imi plac mult de tot,motiv pentru care ii invidiez pe italieni teribil!
      pup si eu

      Ștergere
  8. E uimitor de vazut câte descoperiri care au schimbat fata lumii au fost facute din greseala. La faimoasa bere Guinness de exemplu, au prajit prea tare maltul, au vrut s-o arunce dar au gustat-o înainte si asa a ramas. Iar patronul a avut dupa aia vreo 20 de copii...
    Iar whisky-ul irlandez s-a dorit a fi la început... parfum si tot asa, l-au gustat si asa a ramas.
    Dati naibii irlandezii astia!

    RăspundețiȘtergere
  9. Dupa cate parfumuri ciudatele de plante (din punctul meu de vedere) sunt in ea, am o banuiala ca nu prea mi-ar placea. Asa am gustat uzo, despre care se spune ca e bun. Nu si pentru mine (uzo) :)

    RăspundețiȘtergere