duminică, 27 ianuarie 2013

Poveste Parfumata - Parfumul Gradinii Cismigiu




Indiferent de anotimp Gradina Cismigiu este locul in care revin fara sa-mi para rau…
Ma atrage sinuozitatea aleilor,umbra copacilor acum batrani dar si parfumul acelor vremi in care oamenii aveau mai mult timp ca sa se bucure de ceea inseamna o plimbare prin parc…
Revin, pentru ca in serile blande de vara, la ore tarzii se aseaza linistea si peste Cismigiu.Asa imi pot imagina o zi de vara, cum altfel decat torida, in Bucuresti…
Imi pot imagina o suava doamna plimbandu-se pe alei,ascunzandu-si chipul sub o palarie imensa si o umbrela din tul si lasand in urma ei adieri delicate de “Voilette de Madame”,un parfum in care stanjenelul, narcisa, ylang-ylang –ul se combina perfect cu lemnul de santal,o creatie a lui Jacques Guerlain de la 1901.

La vremea aceea doamnele nu ieseau ninsotite asa ca,fara sa fac un efort de imaginatie pot vedea cu ochii mintii pasind atent langa inmiresmata doamna un tanar domn in costum,pe cap purtand o palarie cu o dunga eleganta pe mijloc, asortata cu o pereche de manusi din piele fina .
Un astfel de domn cu siguranta degaja in jur, atingand si narile delicatei doamne,un parfum de lavanda, lamaita si bergamota care se combina discret dar patrunzator cu arome de stanjenel, ambra, vanilie si lichen.Un astfel de parfum a fost creat tot de Jacques Guerlain in anul 1904 si poarta numele de “Mouchoir de Monsieur”.

O sa-i las pe cei doi sa asculte plini de incantare romantica concertul sustinut de fanfara in foisor dupa care,cu siguranta domnul ii va oferi doamnei un pahar de braga rece ca gheata pe Teresa Restaurantului Monte Carlo.


Eu am sa va povestesc mai departe istoria acestei Gradini…

In 1779, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima cismea s-a facut pe locul unde este astazi gradina dinspre strada Stirbei Voda. Balta aparuta era un focar de infectie in mijlocul orasului. In vecinatatea acestei cismele si-a ridicat o resedinta Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului, numit si "marele cismigiu". El avea ca principala insarcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, in folclorul urban "lacul lui Dura Negutatorul" dispare din toponimie si apare acela al "Cismigiului". Orasul nu s-a extins foarte mult catre Vest din cauza inundatiilor aproape anuale care umflau lacul Cismigiu ( nivelul sau crestea pana la Cercul Militar de astazi ).
In 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea baltii si transformarea terenului intr-o gradina publica. Lucrul acesta se petrece abia in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, in 1847, cand a fost chemat gradinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, si insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa gradina. Mayer a fost ajutat de gradinarul Franz Harer. Dupa abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Stirbei, hotaraste sa se sape un helesteu si un canal de legatura cu Dambovita. Cel mai important an pentru transformarea gradinii a fost 1852. Pentru prima data s-a facut imprejmuirea cu uluci, s-au montat o suta de "canapele" (lavite) fara rezematoare, din lemn de stejar si lungi de un stanjen. Lucrarile de infrumusetare s-au incheiat in 1854, cand s-a facut si inaugurarea oficiala a gradinii Cismigiu. In 1856, o parte a lacului a secat datorita pantofarilor dimprejur ce aruncasera aici resturile de materiale specifice meseriei lor. La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou si de aventuri galante, realitate descrisa de N.T. Orasanu :
"aici fu o balta mare, un loc umed, mocirlos/salbatec din natura, necurat, nesanatos/insa arta poate multe si ea facu un paradisu/cum la multi din ipokimeni nici ca le trecea prin visu./..
Aici vine toata mana, si s'amestecara impreuna/eleganta, lux, mandrie, maniere si turnura,/vorbe dulci si complimente sbor din fiecare gura./Cate un june c'o grizeta, prin tufisuri ca se pierde..." (sursa wikipedia.org).

S-a inserat demult…domnul a condus-o pe doamna acasa,cu birja sau poate cu tramvaiul,eu am ramas sa mai ascult clipocitul apei si linistea care se lasa peste oras...mi s-a parut oare sau chiar am simtit o unda parfumata de “Voilette de Madame”?




Postare inscrisa in Clubul Povestii parfumate între bloggeri,gazda fiind ca de fiecare data de Mirela.

Tema acestei zile a fost aleasa de Samewhiteblue.

33 de comentarii:

  1. Foarte frumoasă poveste şi foarte frumos povestită!
    Dacă mă întrebi cumva, n-am nici-o legătură de rudenie nici cu acest Orăşanu din articol, nici cu acel Orăşanu care mai apare pe la televizor.
    Să nu spui că nu ţi-am spus! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    2. multumesc pentru apreciere Tibi :)
      o sa incep sa cred ca imi citesti gandurile! :))

      Ștergere
    3. Am fost de mai multe ori întrebat de aceştia dar, de tata, nu m-a întrebat nimeni dacă-s rudă cu el. :)
      - - -
      N-ai pentru ce să mulţumeşti. Scrii foarte frumos şi bine documentat; eu nu fac decît să constat o evidenţă.

      Ștergere
  2. Pandhora dragă, eu chiar am simtit o unda parfumata de “Voilette de Madame”. Știi, tata a făcut facultatea în București și ne spunea povești frumoase despre Cișmigiu. Apoi a fost romanul Cișmigiu&comp., apoi biscuiții Cișmigiu atât de buni, iar apoi niște țigări albe și lungi, numite Cișmigiu.Multe se numeau Cișmigiu!
    Iar acum documentata ta poveste, din care aflu despre acea parte a Bucureștilor care îmi place mult, ca și cel descris de Eliade. E misterios și romantic, cu doamnele însoțite de domni, toți eleganți și parfumați.
    Grădina Cișmigiu, ce mă atrage, primăvara e splendid acolo. Te pup, să ai o seară plăcută! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. adevarat...Cismigiul a fost si a ramas emblematic pentru Bucuresti dar eu sunt de parere ca merita cu mult mai multa atentie...
      tigarile Cismigiu imitau Kentul dar din pacate aveau doar valoare de imitatie iar romanul lui G. Bajenaru surprinde atat de bine atmosfera acestei Gradini...poate ar trebui sa-l recitesc,au trecut o mie de ani de cand l-am citit prima data :))
      ma bucur ca ai simtit adierea lasata de "“Voilette de Madame”...este una dintre adierile Povestilor Parfumate :)
      o seara de poveste parfumata iti doresc la randul meu,Mirela ! :)

      Ștergere
  3. Wow! Ce frumoasa este povestea ta, pe mine nu ma încantat foarte tare parcul Cismigiu si nu stiu de ce! Preferatul meu a fost Herastraul si parculetele mici din zona Kiseleff, poate pentru ca stateam mai aproape de ele. O seara faina draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Herastraul este cu adevarat un parc mare,are alta atmosfera,Cismigiul este doar o gradina,usor boema,usor desueta...eu o prefer Herastraului dar de parculetele de pe Kiseleff sunt la fel de indragostita :)
      o seara parfumata iti doresc si eu draga Minnie,pup! :)

      Ștergere
  4. draga mea draga, parfumul Cismigiului îl port in suflet si in primele amintiri ale copilariei. De cate ori ajung in Bucuresti, primul drum este in Cismigiu, caut straduta pe care fugeam din casa bunicilor si care dadea direct in parcul cu leagane si lada cu nisip... Asta vara ne-am plimbat cu barca si chiar zilele trecute am revazut fotografiile, gandindu-ma ca "jurnalul de vacanta" l-am abandonat exact la intrarea in Bucuresti.
    Te imbratisez. Pupici parfumati

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucura ca iti este draga Gradina mea draga :)
      cand verile te vor mai aduce in Bucuresti cu siguranta ne vom plimba pe alei dar cu barca,eu nu,mi-e groaznic de frica in barca :))
      te pupacesc draga mea draga,o duminica placuta iti doresc in continuare! :)

      Ștergere
  5. De câte ori vin în București, dacă stau mai mult, merg și în Cișmigiu. Îmi plac, în special, copacii.
    Mulțumiri pentru poveste și informații! :-)

    RăspundețiȘtergere
  6. Ciudat!...
    Acum imi dau seama ca, desi am buletin de Bucuresti de aprope 40 de ani, nu m-am plimbat prin Cismigiu, n-am intrat in localurile din incinta...Desigur, l-am traversat de cateva ori, insa niciodata n-am avut timp/dispozitie/ocazie sa-l ...adulmec
    Mai am şansa de-a chibiţa candva pe langa şahişti

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu am simtit parfumul Cismigiului descris de tine ! "Voilette de Madame" ...oooo...ce minunat !
    O seara minunata, Pandhora !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. minunate vremeuri,idealizate probabil dar tot minunate :)
      o noapte frumoasa iti doresc la randul meu!

      Ștergere
  8. Multe amintiri am legate de Cismigiu, majoritatea fiind atit de frumoase incit n-as putea sa le povestesc pentru ca acum mi se par ireale.
    Multumesc pentru o reintilnire atit de neasteptata cu un trecut atit de drag mie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dacapostarea mea ti-a readus in minte intamplari dragi nu ot decat sa ma bucur...
      te mai astept :)

      Ștergere
  9. Si eu iubesc Cismigiul, Pandhora. M-am plimbat mult prin el...intr-o vreme :)
    Mi-a facut o mare placere plimbarea aceasta imaginara printr-un alt Cismigiu, un Cismigiu al inceputurilor. Un Cismigiu despre care nu stiam.
    "Voilette de Madame" am convingerea ca mirosea deosebit de frumos. Ca era ceva remarcabil, ca tot ceea ce se facea in acele vremuri, cand bunul gust era la el acasa. Faptul ca avea un flacon atat de frumos e o dovada...
    O saptamana minunata sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cismigiul merita sa fie iubit si rasfatat...
      vremea cand vei reveni la plimbarile prin Cismigiu cu siguranta nu poate fi departe :)
      o noapte parfumata iti doresc Elly!

      Ștergere
  10. Bună scumpo!
    Îmi place cum ai povestit de frumosul parc Cișmigiu!
    Este și preferatul meu!
    O săptămână frumoasă îți doresc!
    Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucura ca il apreciezi Elena :)
      pup si eu,o saptamana usoara iti doresc la randul meu cu tot dragul! :)

      Ștergere
  11. De plimbari prin parc cred ca mai gasim si acum timp doar ca, prea adesea, preferam altceva pentru eliberarea de stres…
    Ai reusit sa ma trimiti inapoi in timp – intr-un timp in care niciodata n-am trait! Poate e perceptia mea gresita dar cred ca atunci oamenii aveau ceva mai mult simt artistic si, implicit, as zice, mai multa sensibilitate… De-as “intra in amanunte” poate mi-as da seama ca ma insel (poate chiar stiu ca ma insel) dar imi lace sa cred ca oamenii au avut timp si vointa sa contemple… Natura.
    Pagina de istorie e perfect incadrata in tema – am petrecut alte cateva minute placute si am si aflat noutati (chiar daca nu le tin minte in amanunt)

    Cismigiu e parcul in care nu stiu daca am intrat... Candva am facut naveta spre Bucuresti - am si locuit acolo un timp - dar e prea mult de atunci... nu-mi mai amintesc... Poate vreun parfum imi va aduce amintirile valuri-valuri :)

    Saptamana frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da,aceeasi senzatie o am si eu,cu siguranta si acel timp avea imperfectiunile lui dar,la randul meu imi place sa cred ca acele imperfectiuni i-au lasat sa se bucure mai mult,savurand frumusetea chiar daca era vorba doar de natura(in aceasta poveste).
      poate drumurile te vor mai aduce pe aici intr-o dupa amiaza de primavara sau intr-o seara tarzie de vara...o sa gasesti Cimigiul asteptandu-te :)

      frumoasa sa-ti fie si tie saptamana,multumesc! :)

      Ștergere
  12. Frumoaså povestea si frumos povestitå, multzumim :-) Mie imi plåcea så må plimb prin Cismigiu dupå orele de sc. si mai apoi dupå cursurile de la fac. pt. cå era foarte relaxant, iar in ultimii ani era fain iarna pe lacul inghetzat cu patinele. Heråstråu a råmas parcul preferat in weekend ;-) Cat despre parfumuri, cred cå primele litere le-am invåtzat incercand så citesc numele la parfumurile lui buni, care erau de la Guerlain. A.i. la randul meu fol. Samsara tot de la G.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mi-a placut felul in care ai invatat sa silabisesti :)
      Samsara,un parfum de poveste...

      Ștergere
  13. frumos stii tu a povesti!:P
    seara faina iti doresc! pop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. frumos stii tu a "prinde" imagini :)
      multumesc mult,te pupacesc!

      Ștergere
  14. Plimbarea prin parcul tău are parfum interbelic şi de eleganţă! Parcul este locul întâlnirii generaţiilor de orice vârstă şi are parfum de amintiri şi de frumos! Cişmigiul este un parc deosebit şi m-am plimbat şi eu pe aleile lui! Mulţumesc pentru povestea captivantă!
    P.S. Nu ştiam istoria acestui parc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur cand aflu ca este inca iubit si da,povestea lui e interesanta,mie mi-o spusese bunicul meu dar ulterior am cautat date concrete ca sa-mi improspatez amintirea :)

      Ștergere
  15. Am avut ocazia sa vad parcul Cismigiu acum foaarte multi ani.M-a fermecat, iar acum am aflaaat si povestea parcului.Cred ca cele maai frumoase momente au fost cele din perioada interbelica, pe atunci oamenii erau mai fericiti si mai civilizati.Dupa mine, nici un parc modern nu se poate compara cu parcurile vechi, nici macar umbra nu e aceeasi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ooo...te iubesc definitiv pentru ceea ce ai spus...sunt cu totul si cu totul in acord cu tine :)

      Ștergere