luni, 19 mai 2014

Modesta drama a unei case modeste

Casa familiei Bosa din Strada Filaret nr. 73 - Bucuresti in iunie 1972
Casa familiei Bossa din Strada Filaret nr. 73 - Bucuresti in iunie 1927
“Villa Bossa” nu este chiar o vila in adevaratul sens al cuvantului, cel putin nu dupa criteriile Bucurestiului interbelic. Este o casa obisnuita, este frumusica, curata, decenta dar mai ales iubita. Dl. Bossa, neamt de origine, a facut probabil eforturi serioase sa o construiasca. Si este mandru, arata asta in poarta intredeschisa. S-au adunat pentru o fotografie. Nu au uitat pe nimeni: el, sotia cu copilul, femeia ce ingrijeste, pisica alba si… casa. Da, casa.
Cladirea pozeaza si ea, are acelasi rang, sunt umar langa umar, sunt o familie. Au chemat un fotograf special pentru asta, au vorbit la Foto Venus, au vrut sa trimita o carte postala lui Lotto Schulze tocmai in Berlin. Pare mai potrivit asa, o simpla vedere ar fi fost impersonala.
Familia Bossa
Familia Bossa
A trecut timpul, a venit razboiul cu toate nenorocirile lui. Au venit comunistii si au nationalizat cat au vazut cu ochii. Probabil Dl. Bossa a fost nevoit sa plece dar casa a ramas. Comunistii au impartit-o oamenilor muncii. A supravietuit cumva, i-a fost greu neingrijita si neiubita. A rabdat multii ani de comunism in praf si degradare, a rabdat si a sperat. Revolutia a adus multe lucruri bune dar nu si pentru ea. A primit termopane albe si un gard opac de tabla ieftina. Dezbracata de mindrele-i ornamente a fost ponosita cu o tencuiala peticita. I-au crescut anexe malformate, tevi si cabluri ciufulite. Praful si degradarea s-au transformat in trauma si mutilare.
"Villa Bossa" in 1927 si in 2009
"Villa Bossa" a supravietuit mai bine de 82 de ani. Ranita si mutilata, este inca in picioare.
“Villa Bossa” este doar o casa modesta. Drama ei insa este reprezentativa pentru un oras intreg. Aproape fiecare cladire din Bucuresti are o poveste asemanatoare. Suferintele prin care trec vechile noastre case sunt cutremuratoare. Sub ochii nostri indiferenti se intampla crime, mutilari, torturi si exterminari. Casele sunt vii, traiesc si simt. Au nevoie de iubire.

autor: alex_galmeanu
sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro 

15 comentarii:

  1. Partea din spre strada a casei seamana tare mult cu locuinta mea din Bucuresti, dar asa cum a cumparat-o tata prin 1965. Dupa aceea si el a modificat o gramada de lucruri, au fost schimbate geamurile si a mai fost construit un etaj, dar nici vorba de improvizatiile facute in ce-a de a doua fotografie. Acum este o adevarata vila..... Mereu ma duc cu Goole maps si ma plimb pe acolo. Din intamplare prietena mea din copilarie care st vis- a vis de casa noastra era in strada si chiar daca este blurata fata de cei de la Google, o recunosc din un milion! :)) Nu mi-a venit sa cred cand am vazut-o..
    I-am zis ca am dat-o in urmarire prin ..... Google ! :)))))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sa stii ca eu mereu am simtit ca sunt vii, cau ao viata a lor, casele...
      am vazut case vesele si case triste...
      cea din poze este o casa trista...

      cred ca ti-e dor de casa ta de...acasa :)
      e fain sa te poti plimba, a fost fain sa o vezi pe prietena ta...pe de alta parte...suntem mereu sub lupa, se pare :)
      sper sa te plimbi si prin Bucurestii Noi, cartierul meu, strazile sunt pline de tei care sunt gata sa infloreasca :)

      Ștergere
  2. Ce vesela era si ce trista a ajuns sa fie...
    Cred ca ii este tare dor de Dl Bossa.

    RăspundețiȘtergere
  3. buna pandhora....frumos articol...
    termopanele alea sunt ca niste ecrane lcd pe o locomotiva cu aburi :(
    numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. liviu! ma bucur mult sa te regasec...am trecut cu ceva timp in urma pe la tine dar nu am vazut nicio miscare pe blog...am recit din vechile poezii :)

      da, sunt atat de nelalocul lor, casa asta chiar sufera dupa vremea cand era cu adevarat frumoasa...

      Ștergere
    2. am lipsit o perioada..care a fost mai dificila...o perioada caracterizata prin lipsa de inspiratie, timp si preocupare
      acum am reinceput sa scriu cate ceva!
      te mai astept in vizita...multumesc de citire!
      numai bine!

      Ștergere
  4. Si totusi a scapat.Se putea si mai rau : sa fie prin vechiul cartier Uranus in care caz nu mai supravietuia deloc.
    Desigur ca a fost drastic mutilata si slutita sau schimonosita, dar este FUNCTIONALA, asa cum este.Probabil ca proprietarul nu a avut bani sau gust sau...nu a mai gasit mesteri artisti zidari intr-ale ornamentelor, mesteri italieni pietrari specializati in arta murala exterioara. Astfel de ornamente inca pot fi vazute in vechile cartiere ale oraselor mai mari sau mai mici din Muntenia si Moldova.
    Cu bine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, pana la un punct se poate spune despre aceasta casa ca a avut norocul sa nu aiba un mare ghinion...
      in zona Filaret sunt inca stradute cu case cuminti si frumoase, stradute care te fac sa crezi ca orasul cu a lui nebunie e departe...e doar o iluzie...
      o noapte buna iti urez la randul meu draga Marco!

      Ștergere
  5. cand generatiile urmatoare nu respecta personalitatea unei case, totul arata asa cum se vede in fotografie...incoerenta si lipsa de identitate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ne-am obisnuit prea mult sa gandim in termeni casa=(doar) proprietate...

      Ștergere
  6. Ma intreb ce-o fi cu Mucegaiu , ca nici pe aici nici prin tinuturile sale intunecoase si umede nu se arata

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am observat si eu...
      cu siguranta o sa apara cu povesti deloc mucegaite :)

      Ștergere
  7. stau si ma intreb ce rost are acest articol..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. la aceasta intrebare iti poti raspunde doar tu.
      daca m-ai intreba pe mine, ti-as spune ca sensul acestui articol este acela de a invata sa apreciem, sa pastram daca putem sau redam daca este cazul, identitatea a ceea ce candva a fost reprezentativ pentru individualitatea acestui oras.
      si casele fac parte din aceasta individualitate, mai ales acelea care au un caracter deloc banal, asa cum este cea din aceasta poveste...
      si casele pot fi triste, oricat de ciudat ar parea...
      daca vei intalni case parasite incearca sa le privesti dar sa le si vezi in acelasi timp, atunci vei intelege poate ce vreau sa spun.

      mi-ar fi placut sa apara un nume in locul acestui "Anonim", indiferent daca acel nume reprezinta sau nu o identitate...e bizar sa dialoghez cu anonimi :)

      Ștergere