pandhoraa: Focul cel Mare

marți, 24 aprilie 2012

Focul cel Mare

Un copil neascultător, care a tras cu pistolul înspre o grămadă de fân, a cauzat cel mai dezastruos incendiu produs în vremurile moderne în Bucureşti. Se întâmpla în 23 martie 1847, chiar în ziua de Paşte. Şi după o săptămână de la stingerea flăcărilor, pământul frigea, iar molozul rămas după demolarea ruinelor a ridicat nivelul Bucureştiului cu aproape doi metri. Băieţelul care a provocat „Marele foc”, fiul cluceresei (mare dregător) Zinca Drăgănescu, se juca nesupravegheat în podul cu fân al şopronului, cu pistolul celor mari. O scânteie a fost de-ajuns pentru a porni dezastrul.

Vântul foarte puternic a făcut ca focul să se extindă cu repeziciune, în partea de est a oraşului.

„Incendiul a mistuit zona Curţii Vechi de lângă Hanul Manuc, numeroase case de pe malul stâng al Dâmboviţei, întinzându-se spre Colţea, zona Sf. Vineri, până în Calea Văcăreştilor. Cuprinzând o zonă comercială foarte densă, focul a pricinuit pagube evaluate la peste 30.000 pungi de aur, provocând şi moartea a «mulţime de negustori, care s-au stins cu totul»”, scria la acea vreme şi cronicarul Ioan Sân Dobre Cojocarul.

sursa: www.adevarul.ro

foto: Muzeul National al Pompierilor

autor: Emilia Sava

25 de comentarii:

Anonim24 aprilie 2012 la 00:38
Ce tragedie mare o fi fost :( !
Este cel mai mare incendiu din istoria orașului ?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Ninulescu24 aprilie 2012 la 01:11
Stii cumva ce s-a intimplat cu copilul cel rau dupa aceea ? :))
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
geanina24 aprilie 2012 la 01:16
mare prapad a fost! se vede si in imagini!
noapte faina....
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
erys24 aprilie 2012 la 07:15
chiar o zi nefasta...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Nicol24 aprilie 2012 la 08:44
Exista si o partea buna a nenorocirii- au fost refacute cladirile . Le admiram azi !
O zi buna!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
RobertN24 aprilie 2012 la 09:09
"Jucaria" o fi primit-o cadou de ziua lui? Nu stiu de ce, dar mi se pare o poveste cusuta cu ata alba. O zi cat mai buna iti doresc!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
pandhora24 aprilie 2012 la 10:38
eu cred ca exista un pic de adevar in povestea asta...daca nu ar fi...nu s-ar povesti :)
o zi faina iti doresc la randul meu :)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Marco Polo24 aprilie 2012 la 11:40
Ei...copilul acela a tras şi el, acolo, un foc la întâmplare...nu ştia ce pălălaie o să iasă dintr-o simplă joacă...La orice vârstă e periculos să ne jucăm cu focul...Ca remediu, bunicii noştri cântau "Să vină pompierii...", iar noi, sunăm în sec.XXI la...112!
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Vasile Dumitru24 aprilie 2012 la 14:53
s-a facut un studiu de marketing care sa precizeze cam cate gratare se puteau face la acel foc?
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
pandhora24 aprilie 2012 la 15:29
posibil posibil :)
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
dandel24 aprilie 2012 la 16:00
Cateva informatii statistice despre incendiul din 1847 :

Incendiul din 23 martie 1847, în ziua de Paști, cel mai mare incendiu consemnat din București. Focul a izbucnit de la casa culceresei Drugăneasca și s-a întins cu repeziciune în toată partea de est a orașului. Incendiu n-a putut fi stins timp de cîteva săptămîni. Cincisprezece oameni au pierit și mulți au căpătat arsuri. Conform raportului întocmit de șeful poliției Capitalei au fost distruse de foc în zona roșie (pe atunci Bucureștiul era împărțit administrativ în cinci culori) 130 case, 354 prăvălii cu etaj, 713 prăvălii fără etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bărăția iar în zona neagră 31 prăvălii cu etaj, 359 prăvălii fără etaj, 75 hanuri și 5 biserici. În total aproape 2000 de clădiri. După socoteala de atunci, publicată în „Vestitorul românesc” în 1847, pagubele au costat în jur de 55 de milioane de lei din care 20 de milioane casele și 35 de milioane lucrurile. Vestea incendiului a făcut înconjurul Europei și mai multe țări au trimis ajutor material. Țarul Rusiei, sultanul Turciei, domnitorul Gheorghe Bibescu, mitropolitul, boierii, negustorii și binevoitori de diferite naționalități au ajutat Capitala. Sumele strînse din subscripții publice din țară și trimise din străinătate s-au ridicat la peste 7 milioane de lei. Într-o listă a principalelor sume donate, pe primele 5 locuri se situează: domnitorul Țării Românești Gheorghe Bibescu 230.000 lei, sultanul Turciei 161.000 lei, domitorul Moldovei Mihail Sturdza 35.775 lei, fostul domitor al Serbiei Miloș Obrenovici 31.500, pitarul Evanghelie Zappa 31.500 lei.
În 1847 se înființează serviciul de pompieri. Pînă în acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, în general cetățenii care locuiau în apropiere. Nu s-au mai înregistrat incendii catastrofale pentru oraș.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Calamit%C4%83%C8%9Bi_care_au_afectat_Bucure%C8%99tiul )
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Marco Polo24 aprilie 2012 la 17:58
Mai rămâne de elucidat şi de ce în 1847 Paştele a căzut atât de devreme, pe 23 martie, ştiut fiind că bisericile ortodoxe serbează Paştele între 4 aprilie şi 8 mai ale stilului vechi, adică după calendarul iulian.Se poate gasi o explicaţie dacă cercetăm aici:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-se-calculeaza-data-pastelui-891247.html
http://sfantatreimebc.org/pictura/?p=2677
http://2urbietorbi.wordpress.com/2010/04/03/paste-fericit-cum-se-calculeaza-data-pastelui/
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
Dan24 aprilie 2012 la 18:40
Pe vremea aia nu era vorba: "Nu te juca cu focul ca faci pipi-n pat la noapte!". Copii needucati de bani gata...
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri